Gabriel Garcia Marquez – Despre dragoste si alti demoni. Pdf📚 descarcă online top cărți pdf 📖
- AUTOR: Gabriel Garcia Marquez
- CATEGORIA: Top 100
- NR. DE PAGINI: 59
- LIMBA: Română
Cărți «Gabriel Garcia Marquez – Despre dragoste si alti demoni. Pdf📚 descarcă online top cărți pdf 📖». Rezumatul cărții:
In 1942, într-o manastire din Columbia, sunt scoase la lumina ramasitele lumesti ale unei adolescente, Sierva Maria de Todos Los Angeles. Splendida ei podoaba capilara masoara douazeci si doi de metri lungime... Sa fie oare aceasta descoperire fructul imatinatiei înflacarate a autorului? Reala sau fictiva, ea reprezinta punctul de plecare al unei inedite povesti de dragoste, desfasurate pe fundalul pitoresc si decadent al orasului Cartagena de Indias, la mijlocul secolului al XVIII-lea.
La vârsta de doisprezece ani, Sierva Maria este muscata de un câine. Banuind-o de turbare sau ca ar fi posedata de diavol, Inchizitia o trimite la o manastire, unde, alaturi de exorcistul ei, don Cayetano Delaura, traieste o pasiune nebuna, distructiva si, prin urmare, blestemata... Prin aceasta capodopera situata la cumpana dintre istorie si legenda, misticism si erotism, Gabriel García Márquez depaseste granitele realismului magic.
Fragment:
" UN CÎINE cenu iu cu o stea în frunte n v li în labirintul tîrgului în prima duminic din
decembrie, trînti mesele cu gr tare, f cu pr p d prin tarabele indienilor i corturile cu lozuri
de loterie i, pe dea ş supra, mu c patru persoane care i se ivir în cale. Trei erau sclavi negri.
Ultima a fost Sierva María de Todos los Angeles, fiica unic a marchizului de Casalduero,
care se dusese cu o slujnic s cumpere o ghirland cu clopo ei pentru s rb torirea celor
doisprezece ani pe care avea să-i împlineasc .
Aveau instruc iuni s nu treac dincolo de Poarta Negu torilor, dar slujnica se aventur
pîn la podul mobil din mahalaua Getsemani, atras de larma portului cu trafic de negri,
unde era pe sfîr ite debarcarea unui transport de sclavi din Guineea. Vaporul companiei din
Cadix pentru comer ul cu negri fusese a teptat cu înfrigurare de mai bine de o s pt mîn , ţ
c ci la bordul lui surveniser mor i inexplicabile. Str duin ă ă ţ ă du-se s le ascund , arun ă ă caser în
ap le urile, f r balast. Marea furtunoas le ă ş ă ă ă -a scos pe uscat i zorii zilei le ş -au g sit pe rm,
desfigurate de umflare i cu o ciudat culoare vine ie. Nava a fost ancorat în afara golfului
de team s nu fie o izbucnire a vreunei molime africane, pîn cînd se dovedi c fusese
otr vire cu alimente stricate.
La ceasul la care cîinele trecu prin tîrg se încheiase debarcarea înc rc turii
supravie uitoare, într ţ -o stare de s n tate depreciat într ă ă ă -un hal f r hal, i se încerca s se
compenseze pierderile cu un singur exemplar care valora cît toate la un loc. Era o captivă
abisinian cu o statur de apte palme, uns cu melas de trestie de zah r în locul uleiului
comercial de rigoare, i de o frumuse e atît de tulbu ş ţ r toare c p rea ireal . Avea nasul fin,
craniul oval, ochii oblici, din ii intac i i alura ambigu a unui gladiator roman. N ţ ţ ş ă -o
însemnar cu fier ro u în arc, nici nu ă ş ţ -i strigar vîrsta ori starea s n t ii, ci o scoaser la
vînzare numai i numai pentru fru ş muse e. Pre ul pe care guvernatorul îl pl ti pentru ea,
tocmeal i cu bani pe in, a fost greutatea ei în aur.
În fiecare zi se întîmpla ca ni te cîini f r st pîn s mu te pe careva în timp ce fug reau
pisici sau se luptau cu vulturii pentru stîrvurile din drum, mai cu seam în epoca de bel ug i
afluen în care Flota Galioa ţă nelor trecea spre tîrgul de la Portobelo. Patru sau cinci oameni
mu ca i în aceea i zi nu alungau somnul nim nui, i cu atît mai pu in o ran ca aceea pe care
o avea Sierva María, ce abia dac i se z rea la glezna stîng . A a încît slujnica nu se alarm ,
îngriji copila cu mîna ei, oblojind-o cu un amestec de l mîie i pucioas , îi sp l pata de
sînge de pe fust i nimeni nu se mai gîndi la nimic altceva decît la petrecerea din ziua cînd
avea s împlineasc doi ă ă sprezece ani.
Bernarda Cabrera, mama feti ei i so ia f r titluri a marchizului de Casalduero, luase în
zorii acelei zile un purgativ puternic: apte boabe de antimoniu într ş -un pahar cu zah r
rafinat. Fusese o metis neîm ă blînzit , din a a ă ş -numita aristocra ie de tejghea; sedu ţ c toare,
hr p rea , pus pe chefuri i cu un nesa în pîntec gata s sature o cazarm . Totu i, în cî iva
ani, disp ruse din lume datorit abuzului de miere fer ă ă mentat i pastile de cacao. Ochii de
ţ ă ş ă ă ş ă iganc î i stinser v paia, farmecul i se risipi, pierdea sînge i v rsa fiere, iar trupul de
siren de odinioar deveni puhav i ar miu precum cel al unui mort de trei zile i sc pa ni te
vînturi asurzitoare i pestilen iale ce spe ş ţ riau dul ii. "
La vârsta de doisprezece ani, Sierva Maria este muscata de un câine. Banuind-o de turbare sau ca ar fi posedata de diavol, Inchizitia o trimite la o manastire, unde, alaturi de exorcistul ei, don Cayetano Delaura, traieste o pasiune nebuna, distructiva si, prin urmare, blestemata... Prin aceasta capodopera situata la cumpana dintre istorie si legenda, misticism si erotism, Gabriel García Márquez depaseste granitele realismului magic.
Fragment:
" UN CÎINE cenu iu cu o stea în frunte n v li în labirintul tîrgului în prima duminic din
decembrie, trînti mesele cu gr tare, f cu pr p d prin tarabele indienilor i corturile cu lozuri
de loterie i, pe dea ş supra, mu c patru persoane care i se ivir în cale. Trei erau sclavi negri.
Ultima a fost Sierva María de Todos los Angeles, fiica unic a marchizului de Casalduero,
care se dusese cu o slujnic s cumpere o ghirland cu clopo ei pentru s rb torirea celor
doisprezece ani pe care avea să-i împlineasc .
Aveau instruc iuni s nu treac dincolo de Poarta Negu torilor, dar slujnica se aventur
pîn la podul mobil din mahalaua Getsemani, atras de larma portului cu trafic de negri,
unde era pe sfîr ite debarcarea unui transport de sclavi din Guineea. Vaporul companiei din
Cadix pentru comer ul cu negri fusese a teptat cu înfrigurare de mai bine de o s pt mîn , ţ
c ci la bordul lui surveniser mor i inexplicabile. Str duin ă ă ţ ă du-se s le ascund , arun ă ă caser în
ap le urile, f r balast. Marea furtunoas le ă ş ă ă ă -a scos pe uscat i zorii zilei le ş -au g sit pe rm,
desfigurate de umflare i cu o ciudat culoare vine ie. Nava a fost ancorat în afara golfului
de team s nu fie o izbucnire a vreunei molime africane, pîn cînd se dovedi c fusese
otr vire cu alimente stricate.
La ceasul la care cîinele trecu prin tîrg se încheiase debarcarea înc rc turii
supravie uitoare, într ţ -o stare de s n tate depreciat într ă ă ă -un hal f r hal, i se încerca s se
compenseze pierderile cu un singur exemplar care valora cît toate la un loc. Era o captivă
abisinian cu o statur de apte palme, uns cu melas de trestie de zah r în locul uleiului
comercial de rigoare, i de o frumuse e atît de tulbu ş ţ r toare c p rea ireal . Avea nasul fin,
craniul oval, ochii oblici, din ii intac i i alura ambigu a unui gladiator roman. N ţ ţ ş ă -o
însemnar cu fier ro u în arc, nici nu ă ş ţ -i strigar vîrsta ori starea s n t ii, ci o scoaser la
vînzare numai i numai pentru fru ş muse e. Pre ul pe care guvernatorul îl pl ti pentru ea,
tocmeal i cu bani pe in, a fost greutatea ei în aur.
În fiecare zi se întîmpla ca ni te cîini f r st pîn s mu te pe careva în timp ce fug reau
pisici sau se luptau cu vulturii pentru stîrvurile din drum, mai cu seam în epoca de bel ug i
afluen în care Flota Galioa ţă nelor trecea spre tîrgul de la Portobelo. Patru sau cinci oameni
mu ca i în aceea i zi nu alungau somnul nim nui, i cu atît mai pu in o ran ca aceea pe care
o avea Sierva María, ce abia dac i se z rea la glezna stîng . A a încît slujnica nu se alarm ,
îngriji copila cu mîna ei, oblojind-o cu un amestec de l mîie i pucioas , îi sp l pata de
sînge de pe fust i nimeni nu se mai gîndi la nimic altceva decît la petrecerea din ziua cînd
avea s împlineasc doi ă ă sprezece ani.
Bernarda Cabrera, mama feti ei i so ia f r titluri a marchizului de Casalduero, luase în
zorii acelei zile un purgativ puternic: apte boabe de antimoniu într ş -un pahar cu zah r
rafinat. Fusese o metis neîm ă blînzit , din a a ă ş -numita aristocra ie de tejghea; sedu ţ c toare,
hr p rea , pus pe chefuri i cu un nesa în pîntec gata s sature o cazarm . Totu i, în cî iva
ani, disp ruse din lume datorit abuzului de miere fer ă ă mentat i pastile de cacao. Ochii de
ţ ă ş ă ă ş ă iganc î i stinser v paia, farmecul i se risipi, pierdea sînge i v rsa fiere, iar trupul de
siren de odinioar deveni puhav i ar miu precum cel al unui mort de trei zile i sc pa ni te
vînturi asurzitoare i pestilen iale ce spe ş ţ riau dul ii. "
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
