Evanghelia Dupa Pilat de Eric Emmanuel Schmitt. Pdf📚 citește cărți de top online gratis .Pdf 📖
- AUTOR: Eric Emmanuel Schmitt
- CATEGORIA: Literatura Universală
- NR. DE PAGINI: 126
- LIMBA: Română
Cărți «Evanghelia Dupa Pilat de Eric Emmanuel Schmitt. Pdf📚 citește cărți de top online gratis .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
Traducere de Alexandra Medrea Romanul Evanghelia dupa Pilat a fost tradus in peste 20 de limbi.In gradina Ghetsimani, un barbat asteapta sa fie prins si dat pieirii. Numele lui este Iesua, si e fiul unui dulgher umil din Nazaret. Dar cum se face ca este dusmanul Cezarului si al Sinedriului? Cum de-a ajuns acest nazarinean sa fie o amenintare pentru puterea lumeasca si cea a lui Dumnezeu? Soarta ii este pecetluita. Nu va vedea Ierusalimul in sarbatoarea Pastilor. Va muri pe cruce, si o stie.Pilat din Pont i-a hotarat moartea fara sa clipeasca, nebanuind ca, trei zile mai tarziu, zvonul invierii va incinge spiritele si asa nesupuse ale iudeilor.
Dar Imperiul domneste prin ratiune. Asa ca pretorul va trebui sa demonteze legenda primejdioasa pe cale de-a se naste.Astfel incepe calatoria lui Pilat: ca o ancheta. Reprezentantul Romei si al ordinii aduna marturii si respinge sau demonstreaza teorii si ipoteze. Insa treptat ratiunea incepe sa sovaie si trebuie sa se plece in fata evidentei. Pilat nu se afla in fata unei enigme, ci a unui mister mai inalt. Pilat nu-l poate dezlega. Ii mai ramane doar sa se indoiasca. Sau sa creada.
Un aparent exercitiu de virtuozitate, care insa merge foarte departe. Pana la esenta lucrurilor. ” Midi Libre Eric-Emmanuel Schmitt are curajul de a formula cele mai indraznete ipoteze, iar reusita romanului sta in sinceritatea emotionanta a discursului si in smerenia in fata inexplicabilului. ” Le Monde in Eric-Emmanuel Schmitt, filozoful, dramaturgul si scriitorul si-au dat mana pentru a concepe un roman complex si tulburator.
Fragment:
" Peste câteva ore vor veni să mă caute. Sunt pregătiţi.
Soldaţii îşi lustruiesc armele. Solii roiesc pe uliţele întunecoase spre a
aduna sinedriul. Dulgherul mângâie crucea pe care mâine, fară îndoială, va
şiroi sângele meu. Gurile şoptesc, de-acum întreg Ierusalimul ştie că voi fi
prins.
Ei cred că mă vor prinde fară ca eu să ştiu... Eu îi aştept. Caută un
vinovat, vor găsi un complice.
Doamne, fă-i necumpătaţi! La-le minţile, fă-i cruzi şi iuţi de mână. Nu
vreau povara de a-i stârni împotrivă-mi! Să mă ucidă! Iute! Şi cu îndemânare!
Cum de-am ajuns aici?
În seara asta aş fi putut să fiu în altă parte, să petrec Paştile într-un han
sărăcăcios, printre pelerini, ca oricare alt evreu. M-aş fi întors duminica la
Nazaret cu bucuria molcomă a datoriei împlinite. Într-o casă pe care n-o am
poate m-ar fî aşteptat o femeie pe care n-o am, iar în spatele uşii, fericiţi să-şi
revadă tatăl, căpşoare cârlionţate, zâmbitoare.
Iată unde m-a adus visul: într-o grădină, aşteptând o moarte care mă
înspăimântă.
Cum a început totul? Are destinul un început?
Mi-am petrecut copilăria în visare. În fiecare seară, zburam peste
câmpia şi peste dealurile Nazaretului. Când toată lumea dormea, păşeam
tiptil peste prag, deschideam braţele, îmi luam avânt şi trupul meu se înălţa
în văzduh, îmi aduc prea bine aminte de mângâierea aerului sub coate, un
aer dens, mai tare şi mai consistent decât apa, îmbălsămat de mireasma
jilavă a iasomiei, un aer care mă purta fară nici o pală de vânt. Adeseori,
târâm alene aşternutul până în prag şi de acolo pluteam întins pe spate pe
deasupra pământului cenuşiu. Măgarii înălţau capetele să vadă, cu ochii lor
negri şi frumoşi ca de fată, corabia mea care plutea printre stele.
Apoi s-a întâmplat ceva, jucându-ne „de-a căţărata”. După aceea nimic
nu a mai fost ca înainte. "
Dar Imperiul domneste prin ratiune. Asa ca pretorul va trebui sa demonteze legenda primejdioasa pe cale de-a se naste.Astfel incepe calatoria lui Pilat: ca o ancheta. Reprezentantul Romei si al ordinii aduna marturii si respinge sau demonstreaza teorii si ipoteze. Insa treptat ratiunea incepe sa sovaie si trebuie sa se plece in fata evidentei. Pilat nu se afla in fata unei enigme, ci a unui mister mai inalt. Pilat nu-l poate dezlega. Ii mai ramane doar sa se indoiasca. Sau sa creada.
Un aparent exercitiu de virtuozitate, care insa merge foarte departe. Pana la esenta lucrurilor. ” Midi Libre Eric-Emmanuel Schmitt are curajul de a formula cele mai indraznete ipoteze, iar reusita romanului sta in sinceritatea emotionanta a discursului si in smerenia in fata inexplicabilului. ” Le Monde in Eric-Emmanuel Schmitt, filozoful, dramaturgul si scriitorul si-au dat mana pentru a concepe un roman complex si tulburator.
Fragment:
" Peste câteva ore vor veni să mă caute. Sunt pregătiţi.
Soldaţii îşi lustruiesc armele. Solii roiesc pe uliţele întunecoase spre a
aduna sinedriul. Dulgherul mângâie crucea pe care mâine, fară îndoială, va
şiroi sângele meu. Gurile şoptesc, de-acum întreg Ierusalimul ştie că voi fi
prins.
Ei cred că mă vor prinde fară ca eu să ştiu... Eu îi aştept. Caută un
vinovat, vor găsi un complice.
Doamne, fă-i necumpătaţi! La-le minţile, fă-i cruzi şi iuţi de mână. Nu
vreau povara de a-i stârni împotrivă-mi! Să mă ucidă! Iute! Şi cu îndemânare!
Cum de-am ajuns aici?
În seara asta aş fi putut să fiu în altă parte, să petrec Paştile într-un han
sărăcăcios, printre pelerini, ca oricare alt evreu. M-aş fi întors duminica la
Nazaret cu bucuria molcomă a datoriei împlinite. Într-o casă pe care n-o am
poate m-ar fî aşteptat o femeie pe care n-o am, iar în spatele uşii, fericiţi să-şi
revadă tatăl, căpşoare cârlionţate, zâmbitoare.
Iată unde m-a adus visul: într-o grădină, aşteptând o moarte care mă
înspăimântă.
Cum a început totul? Are destinul un început?
Mi-am petrecut copilăria în visare. În fiecare seară, zburam peste
câmpia şi peste dealurile Nazaretului. Când toată lumea dormea, păşeam
tiptil peste prag, deschideam braţele, îmi luam avânt şi trupul meu se înălţa
în văzduh, îmi aduc prea bine aminte de mângâierea aerului sub coate, un
aer dens, mai tare şi mai consistent decât apa, îmbălsămat de mireasma
jilavă a iasomiei, un aer care mă purta fară nici o pală de vânt. Adeseori,
târâm alene aşternutul până în prag şi de acolo pluteam întins pe spate pe
deasupra pământului cenuşiu. Măgarii înălţau capetele să vadă, cu ochii lor
negri şi frumoşi ca de fată, corabia mea care plutea printre stele.
Apoi s-a întâmplat ceva, jucându-ne „de-a căţărata”. După aceea nimic
nu a mai fost ca înainte. "
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
