Intoarcerea in paradis – Barbara Cartland. Pdf📚 top romane conteporane de citit gratis PDf 📖
- AUTOR: Barbara Cartland
- CATEGORIA: Cărți romantice
- NR. DE PAGINI: 148
- LIMBA: Română
Cărți «Intoarcerea in paradis – Barbara Cartland. Pdf📚 top romane conteporane de citit gratis PDf 📖». Rezumatul cărții:
Revenind la conacul parintesc dupa studiile facute la un pension parizian, Louisa Hatton asteapta cu nerabdare tot ceea ce spera sa ii ofere in continuare viata. Ingenua si inca visatoare, ea isi doreste sa cunoasca adevarata dragoste cat mai curand. Insa vestea pe care o primeste reprezinta o grea lovitura pentru sufletul ei romantic - parintii i-au aranjat casatoria cu Lord Westbridge, noul vecin de mosie, sperand astfel sa scape de saracie si de datorii. Louisa este revoltata de grosolania lui Westbridge, care se dovedeste un om crud si respingator, obisnuit sa-i domine fara menajamente pe toti cei din jur.
Mai mult, se pare ca singurul care ar putea s-o ajute este misteriosul si chipesul Roderick Blake, ai carui ochi intunecati au vrajit-o. Dar Roderick este doar un simplu grajdar - cum ar putea sa lupte impotriva planurilor diabolice care i s-au pregatit? Inclestarea dintre cei doi pretendenti la inima Louisei va scoate la iveala nu numai secretele trecutului lor, ci va dovedi inca o data forta idealurilor romantice si puterea izbavitoare a dragostei.
Fragment:
" – Repede, repede, vino pe punte! Aproape am
ajuns!
Louisa Hatton îşi apucă prietena de mână
şi amândouă alergară într-un suflet pe covertă.
În aerul proaspăt, aplecate peste balustrada va-
porului, priviră cu nesaţ stâncile albe ale portu-
lui Dover.
– Uite! strigă Louisa entuziasmată. Coasta
An gliei, Arabelle! În curând vom fi acasă.
– Abia aştept să-ţi văd casa, spuse Arabelle
Ragnac cu simpaticul ei accent franţuzesc. În cei
doi ani pe care îi petrecuseră împreună la pensio-
nul École des Anges, Louisa devenise cea mai bună
prietenă a lui Arabelle.
Acum, Louisa se întorcea acasă, aducând-o în
vizită pe Arabelle.
– E ciudat cât am suferit când m-au trimis la şcoa-
lă, gândi Louisa cu voce tare. Nu-mi doream decât
să stau acasă cu câinii şi caii mei. Ah, Arabelle, să
ne vezi grajdurile, cu atâţia cai pursânge minunaţi!
Absolut minunaţi!
– Da, mi-ai tot povestit despre ei, răspunse
Arabelle zâmbind. Draga mea prietenă, eşti înne-
bunită după cai.
– Da! spuse Louisa entuziasmată. Am plâns când
a trebuit să-i părăsesc. Nu voiam să merg la Şcoala
Îngerilor.
– Numai îngeri nu eram noi în acele prime zile,
râse Arabelle.
– Dar maman a spus că trebuie să învăţ să
devin o adevărată doamnă, gata să-mi ocup locul
în socie tate. A spus că, dacă mă voi mărita cu un
bărbat din înalta societate, va trebui să-l pot sus-
ţine, să pot vorbi fluent franceza şi, preferabil, şi
italiana sau germana.
La pension, Louisa nu doar aprofundase limbi-
le străine, ci şi studiase regulile de ţinută şi com-
portament în societate. Se descurca la pian, cânta,
desena şi dansa toate dansurile la modă.
Citea, de asemenea, ziarele şi se interesa, în gene-
ral, de mersul lumii, ceea ce, fără-ndoială, însemna
că trebuia să păstreze în purtarea ei un echilibru de-
licat. Mama ei îi repeta mereu că o domnişoară nu
trebuie să pară prea inteligentă şi sub nici o formă
să arate că se pricepe la politică. Pe de altă parte,
o bună soţie trebuia să cunoască îndeaproape afa-
cerile soţului. Aşa că Louise învăţase să-şi facă pă-
reri despre tot felul de lucruri, dar să şi le ţină pen-
tru ea. "
Mai mult, se pare ca singurul care ar putea s-o ajute este misteriosul si chipesul Roderick Blake, ai carui ochi intunecati au vrajit-o. Dar Roderick este doar un simplu grajdar - cum ar putea sa lupte impotriva planurilor diabolice care i s-au pregatit? Inclestarea dintre cei doi pretendenti la inima Louisei va scoate la iveala nu numai secretele trecutului lor, ci va dovedi inca o data forta idealurilor romantice si puterea izbavitoare a dragostei.
Fragment:
" – Repede, repede, vino pe punte! Aproape am
ajuns!
Louisa Hatton îşi apucă prietena de mână
şi amândouă alergară într-un suflet pe covertă.
În aerul proaspăt, aplecate peste balustrada va-
porului, priviră cu nesaţ stâncile albe ale portu-
lui Dover.
– Uite! strigă Louisa entuziasmată. Coasta
An gliei, Arabelle! În curând vom fi acasă.
– Abia aştept să-ţi văd casa, spuse Arabelle
Ragnac cu simpaticul ei accent franţuzesc. În cei
doi ani pe care îi petrecuseră împreună la pensio-
nul École des Anges, Louisa devenise cea mai bună
prietenă a lui Arabelle.
Acum, Louisa se întorcea acasă, aducând-o în
vizită pe Arabelle.
– E ciudat cât am suferit când m-au trimis la şcoa-
lă, gândi Louisa cu voce tare. Nu-mi doream decât
să stau acasă cu câinii şi caii mei. Ah, Arabelle, să
ne vezi grajdurile, cu atâţia cai pursânge minunaţi!
Absolut minunaţi!
– Da, mi-ai tot povestit despre ei, răspunse
Arabelle zâmbind. Draga mea prietenă, eşti înne-
bunită după cai.
– Da! spuse Louisa entuziasmată. Am plâns când
a trebuit să-i părăsesc. Nu voiam să merg la Şcoala
Îngerilor.
– Numai îngeri nu eram noi în acele prime zile,
râse Arabelle.
– Dar maman a spus că trebuie să învăţ să
devin o adevărată doamnă, gata să-mi ocup locul
în socie tate. A spus că, dacă mă voi mărita cu un
bărbat din înalta societate, va trebui să-l pot sus-
ţine, să pot vorbi fluent franceza şi, preferabil, şi
italiana sau germana.
La pension, Louisa nu doar aprofundase limbi-
le străine, ci şi studiase regulile de ţinută şi com-
portament în societate. Se descurca la pian, cânta,
desena şi dansa toate dansurile la modă.
Citea, de asemenea, ziarele şi se interesa, în gene-
ral, de mersul lumii, ceea ce, fără-ndoială, însemna
că trebuia să păstreze în purtarea ei un echilibru de-
licat. Mama ei îi repeta mereu că o domnişoară nu
trebuie să pară prea inteligentă şi sub nici o formă
să arate că se pricepe la politică. Pe de altă parte,
o bună soţie trebuia să cunoască îndeaproape afa-
cerile soţului. Aşa că Louise învăţase să-şi facă pă-
reri despre tot felul de lucruri, dar să şi le ţină pen-
tru ea. "
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
