biblioteca Nr.1
de cărți online gratis
Cărți » Literatura Universală » Anna Carey – Sacrificiul, Eve, Vol. 2. Pdf📚 descarcă cărți de dragoste online gratis .PDF 📖 📕 - carte online gratis .Pdf 📚
Anna Carey – Sacrificiul, Eve, Vol. 2. Pdf📚 descarcă cărți de dragoste online gratis .PDF 📖

Anna Carey – Sacrificiul, Eve, Vol. 2. Pdf📚 descarcă cărți de dragoste online gratis .PDF 📖

Citește online

Cărți «Anna Carey – Sacrificiul, Eve, Vol. 2. Pdf📚 descarcă cărți de dragoste online gratis .PDF 📖». Rezumatul cărții:

Pentru prima oara de cand a evadat de la Scoala, Eve si-a gasit pacea. Locuieste in Califia, un paradis pentru femei, la adapost de soarta ingrozitoare care le asteapta pe orfanele Noii Americi. Dar siguranta ei are un pret: a fost obligata sa-l abandoneze pe Caleb, singur si ranit, la portile orasului. Cand aude ca acesta se afla in pericol, incearca sa-l salveze, insa e prinsa si dusa in Orasul de Nisip, capitala Noii Americi.


Fragment:


" Ţinând un cuţit în mână, m-am căţărat pe stâncI. Plaja era
împânzită de bărci cu vopseaua scorojită de soare, de mult eşuate pe
ţărm. Ambarcaţiunea din faţa mea fusese adusă de apă în această
dimineaţă. Avea peste şase metri înălţime, fiind aproape de două ori
mai mare decât restul. M-am urcat prin lateral, simţind vântul rece care
adia dinspre mare. Cerul încă era înceţoşat.
În timp ce umblam pe puntea scorojită a bărcii, l-am simţit pe
Caleb lângă mine, punându-şi mâna pe spatele meu. Arăta cu degetul
către cer, spre pelicanii care plonjau în mare, sau spre ceaţa care
cobora de pe munţi, acoperind totul cu un văl alb. Uneori mă surprind
vorbindu-i, şoptind cuvinte dulci, pe care numai eu le aud.
Trecuseră aproape trei luni de când îl văzusem ultima oară.
Locuiam în Califia, în aşezarea destinată exclusiv femeilor, fondată cu
zece ani în urmă, ca un refugiu pentru femeile şi fetele din sălbăticie.
Veniserăm de peste tot, trecând Podul Golden Gate către districtul
Marin. Unele rămăseseră văduve în urma molimei şi nu se mai simţeau
în siguranţă să trăiască singure. Altele scăpaseră de bandele violente
care le ţinuseră ostatice. Altele, ca mine, erau evadate din Şcolile
guvernamentale.
Crescând în acel fort împrejmuit de ziduri, îmi petreceam fiecare
zi privind clădirea fără geamuri de dincolo de lac – şcoala de meserii pe
care am fi urmat-o după absolvire. Dar în noaptea de dinaintea
ceremoniei, am aflat că eu şi prietenele mele nu aveam să căpătăm
deprinderi pentru a contribui la ridicarea Noii Americi. Cu populaţia
decimată de molimă, ei nu aveau nevoie de artişti sau de profesori –
aveau nevoie de copii, şi noi eram menite să îi naştem. Am scăpat cu
chiu, cu vai, doar ca să aflu că adevărata mea menire era cu mult mai
rea. Ca şefă de promoţie a Şcolii, eu îi fusesem promisă Regelui ca
soţie, pentru a-i aduce pe lume moştenitorii. El mă va căuta fără
încetare şi nu se va opri până când nu voi fi închisă în spatele zidurilor
din Oraşul de Nisip. "
0
0