Andre Comte-Sponville – Cea mai frumoasă istorie a fericirii. Pdf📚 descarcă cărți de dezvoltare personală .PDF 📖
- AUTOR: Andre Comte-Sponville
- CATEGORIA: Romane Conteporane
- NR. DE PAGINI: 164
- LIMBA: Română
Cărți «Andre Comte-Sponville – Cea mai frumoasă istorie a fericirii. Pdf📚 descarcă cărți de dezvoltare personală .PDF 📖». Rezumatul cărții:
Fericirea are o istorie: ea nu a fost întotdeauna considerată un scop al existenţei şi nici ideal de viaţă; unii au preferat înţelepciunea sau dragostea. În plus, ea a fost reprezentată sub diferite forme de-a lungul vremii: ca un paradis, apoi, odată cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, sub forma unei societăţi de oameni liberi şi egali.
Cea mai frumoasă istorie a fericirii îşi propune să refacă, sub forma unor dialoguri cu trei mari gânditori contemporani, tocmai acest parcurs istoric, punând faţă în faţă discursul filosofilor, al credincioşilor şi al istoricilor. Cum putem spera să fim fericiţi? Trebuie să profităm de viaţă şi de fiecare clipă, alergând după plăceri? Trebuie să urmărim cu orice preţ reuşita, să ne îmbătăm cu cele mai nebuneşti pasiuni? Cum să ne „realizăm“, cum să atingem mulţumirea de sine?
În acest dialog pe trei voci, fericirea îşi spune povestea, de la naşterea sa, în filosofia Greciei antice, până la afirmarea ei politică în 1789, trecând prin reprezentarea ei paradiziacă în sânul credinţei creştine.
Fragment:
Cea mai frumoasă istorie a fericirii îşi propune să refacă, sub forma unor dialoguri cu trei mari gânditori contemporani, tocmai acest parcurs istoric, punând faţă în faţă discursul filosofilor, al credincioşilor şi al istoricilor. Cum putem spera să fim fericiţi? Trebuie să profităm de viaţă şi de fiecare clipă, alergând după plăceri? Trebuie să urmărim cu orice preţ reuşita, să ne îmbătăm cu cele mai nebuneşti pasiuni? Cum să ne „realizăm“, cum să atingem mulţumirea de sine?
Există mijloace infailibile de a fi fericit? Căutarea fericirii ne condamnă, oare, la a ezita neîncetat între pesimism şi optimism, speranţe de bucurie şi aşteptări înşelate? Cum să ne punem fericirea la adăpost?
În acest dialog pe trei voci, fericirea îşi spune povestea, de la naşterea sa, în filosofia Greciei antice, până la afirmarea ei politică în 1789, trecând prin reprezentarea ei paradiziacă în sânul credinţei creştine.
Fragment:
" Nu este suficient să trăieşti. Trebuie să trăieşti şi fericit.
Existenţa nu are sens şi culoare decât dacă devine locul şi
timpul fericirii. Atât de mult aşteptăm ca viaţa să ne dea
fericirea, încât uneori ne trece viaţa aşteptând-o.
Existenţa nu are sens şi culoare decât dacă devine locul şi
timpul fericirii. Atât de mult aşteptăm ca viaţa să ne dea
fericirea, încât uneori ne trece viaţa aşteptând-o.
Existenţa
noastră pare a fi spaţiu gol, o pagină albă, pe care ar trebui
să o umplem cu fericire. Suntem condamnaţi să încercăm
a obţine acest Graal, de la care aşteptăm o bucurie durabilă.
Dar despre ce este vorba? Care este sursa fericirii? Un
obiect (banii?), un loc (paradisul?), un moment (un mâine
luminos?), o persoană (Dumnezeu, ceilalţi, noi înşine?) ...
Reuşita, iubirea, sănătatea, plăcerile, frumuseţea?
Filosofii au fost întotdeauna consideraţi maeştri de
necontestat întru găsirea fericirii. Poate părea totuşi sur-
prinzător ca aceşti specialişti ai ideilor, ai abstracţiunilor,
să se poată pronunţa asupra unui lucru atât de concret
cum e fericirea: în ce mod a gândi (fericirea) te poate ajuta
să trăieşti (fericit)? "Filosofia este o activitate care face posi-
bilă viaţa fericită", declară Epicur, în secolul al III-lea Î.e.n.
Filosofia nu este numai un discurs, ci şi o practică, o activi-
tate pe care o numim de obicei înţelepciune. "
noastră pare a fi spaţiu gol, o pagină albă, pe care ar trebui
să o umplem cu fericire. Suntem condamnaţi să încercăm
a obţine acest Graal, de la care aşteptăm o bucurie durabilă.
Dar despre ce este vorba? Care este sursa fericirii? Un
obiect (banii?), un loc (paradisul?), un moment (un mâine
luminos?), o persoană (Dumnezeu, ceilalţi, noi înşine?) ...
Reuşita, iubirea, sănătatea, plăcerile, frumuseţea?
Filosofii au fost întotdeauna consideraţi maeştri de
necontestat întru găsirea fericirii. Poate părea totuşi sur-
prinzător ca aceşti specialişti ai ideilor, ai abstracţiunilor,
să se poată pronunţa asupra unui lucru atât de concret
cum e fericirea: în ce mod a gândi (fericirea) te poate ajuta
să trăieşti (fericit)? "Filosofia este o activitate care face posi-
bilă viaţa fericită", declară Epicur, în secolul al III-lea Î.e.n.
Filosofia nu este numai un discurs, ci şi o practică, o activi-
tate pe care o numim de obicei înţelepciune. "
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
