Mesagerul de Markus Zusak. carte PDF📚
- AUTOR: Markus Zusak
- CATEGORIA: Detectivi/ Thriller-e
- NR. DE PAGINI: 271
- LIMBA: Română
Cărți «Mesagerul de Markus Zusak. carte PDF📚». Rezumatul cărții:
Inainte de a va povesti despre mine, ar trebui sa va spun alte cateva lucruri:
1. La nouasprezece ani, Bob Dylan era un artist cunoscut in Greenwich Village, New York.
2. Pana sa implineasca nouasprezece ani, Salvador Dali pictase deja mai multe tablo-uri remarcabile, adevarate acte de rebeliune.
3. La nouasprezece ani, initiatoarea unei rascoale, Ioana d'Arc, era cea mai cunoscuta femeie din Iume.
Si apoi mai e si Ed Kennedy, tot de nouasprezece ani... Chiar inainte de a avea loc jaful bancai-, imi analizasem viata. Taximetrist — si pentru asta, am mintit in legatura cu varsta mea. (Trebuie sa ai douazeci de ani.) Fara o cariera adevarata. Nerespectat in comunitate. Nu aveam nimic.
Faceti cunostinta cu Ed Kennedy - sofer de taxi, jucator prost de carti si nepriceput la sex. Locuieste intr-o cocioaba, imparte cafeaua cu cainele sau, Portarul, si e ingrozitor de indragostit de Audrey. Viata lui este marcata de o rutina pasnica si de incompetent - asta pana cand nimereste din greseala in plin jaf bancar. Atunci apare si sansa lui. Atunci Ed devine mesagerul. Alege sa se implice, isi face traseul prin oras, ajutand sau ranind (cand e cazul) pana cand mai ramane o singura intrebare. Cine se afla in spatele misiunii lui Ed?
Fragment :
" Jefuitorul nu are nicio șansă.
Știu asta.
Și el o știe.
Întreaga bancă știe.
Chiar și cel mai bun prieten al meu, Marvin, știe, și el este și mai inutil
decât cel cu pistolul.
Partea cea mai proastă a lucrurilor este că mașina lui Marv este parcată
într-o zonă în care nu se poate staționa mai mult de cincisprezece minute.
Suntem toți la podea, cu fața în jos, iar mașina mai are permisiunea să stea
doar câteva minute.
— Aș vrea ca tipul ăsta să se grăbească, spun eu.
— Știu, îmi șoptește Marv. Este scandalos.
Vocea i se aude de jos, dinspre podea.
— Voi primi o amendă din cauza acestui nemernic inutil. Ed, nu-mi
permit să plătesc o altă amendă.
— Mașina chiar nu merită.
— Poftim?
Acum, Marv mă privește.
Îmi dau seama că devine din ce în ce mai nervos. Singurul lucru pe care
Marv nu-l tolerează este ca un individ, un oarecare, să-i lipească prostii pe
mașină. Repetă întrebarea:
— Ce ai spus, Ed?
— Am spus, șoptesc eu, că nu merită să primim amendă din cauza
mașinii, Marv.
— Uite ce-i, Ed, zice el, eu pot să suport multe lucruri, dar...
Nu îl mai bag în seamă pentru că, sincer, odată ce Marv începe să
vorbească despre mașina lui, devine o pacoste. Vorbește întruna, ca un copil
și, pentru numele lui Dumnezeu, tocmai a împlinit douăzeci de ani.
Mai continuă un minut sau două, până când mă văd nevoit să intervin.
— Marv, îi spun eu, mașina este o porcărie, da? Nu are nici măcar frână de
mână – stă acolo, cu două cărămizi care blochează roțile din spate.
Încerc să vorbesc cât pot de încet.
— În cea mai mare parte a timpului, nici nu te obosești să o închizi.
Probabil, speri să pui mâna pe banii de asigurare, dacă o fură careva.
— Nu este asigurată.
— Exact.
7
— Cei de la Asociația automobiliștilor au spus că nu merită să-i fac o
asigurare.
— Este de înțeles.
Și atunci jefuitorul se întoarce și strigă:
— Cine vorbește acolo, în spate?
Lui Marv nu-i pasă. Este agitat din cauza mașinii.
— Ed, tu nu te plângi când te duc cu mașina la muncă, parvenit nefericit
ce ești!
— Parvenit? Ce naiba este un parvenit?
— Nu mai vorbiți acolo, în spate! strigă din nou jefuitorul înarmat.
— ATUNCI, GRĂBEȘTE-TE! îi răspunde Marv, răcnind.
Nu are chef de ceartă acum. Nu are chef deloc.
E cu fața în jos, pe podeaua băncii.
Banca este jefuită.
Temperatura este anormal de ridicată pentru primăvară.
Aerul condiționat era stricat.
Mașina tocmai îi fusese insultată.
Bătrânul Marv a ajuns la limită, este depășit de situație; oricum i-ai zice, îi
sare țandăra imediat. "
1. La nouasprezece ani, Bob Dylan era un artist cunoscut in Greenwich Village, New York.
2. Pana sa implineasca nouasprezece ani, Salvador Dali pictase deja mai multe tablo-uri remarcabile, adevarate acte de rebeliune.
3. La nouasprezece ani, initiatoarea unei rascoale, Ioana d'Arc, era cea mai cunoscuta femeie din Iume.
Si apoi mai e si Ed Kennedy, tot de nouasprezece ani... Chiar inainte de a avea loc jaful bancai-, imi analizasem viata. Taximetrist — si pentru asta, am mintit in legatura cu varsta mea. (Trebuie sa ai douazeci de ani.) Fara o cariera adevarata. Nerespectat in comunitate. Nu aveam nimic.
Faceti cunostinta cu Ed Kennedy - sofer de taxi, jucator prost de carti si nepriceput la sex. Locuieste intr-o cocioaba, imparte cafeaua cu cainele sau, Portarul, si e ingrozitor de indragostit de Audrey. Viata lui este marcata de o rutina pasnica si de incompetent - asta pana cand nimereste din greseala in plin jaf bancar. Atunci apare si sansa lui. Atunci Ed devine mesagerul. Alege sa se implice, isi face traseul prin oras, ajutand sau ranind (cand e cazul) pana cand mai ramane o singura intrebare. Cine se afla in spatele misiunii lui Ed?
Fragment :
" Jefuitorul nu are nicio șansă.
Știu asta.
Și el o știe.
Întreaga bancă știe.
Chiar și cel mai bun prieten al meu, Marvin, știe, și el este și mai inutil
decât cel cu pistolul.
Partea cea mai proastă a lucrurilor este că mașina lui Marv este parcată
într-o zonă în care nu se poate staționa mai mult de cincisprezece minute.
Suntem toți la podea, cu fața în jos, iar mașina mai are permisiunea să stea
doar câteva minute.
— Aș vrea ca tipul ăsta să se grăbească, spun eu.
— Știu, îmi șoptește Marv. Este scandalos.
Vocea i se aude de jos, dinspre podea.
— Voi primi o amendă din cauza acestui nemernic inutil. Ed, nu-mi
permit să plătesc o altă amendă.
— Mașina chiar nu merită.
— Poftim?
Acum, Marv mă privește.
Îmi dau seama că devine din ce în ce mai nervos. Singurul lucru pe care
Marv nu-l tolerează este ca un individ, un oarecare, să-i lipească prostii pe
mașină. Repetă întrebarea:
— Ce ai spus, Ed?
— Am spus, șoptesc eu, că nu merită să primim amendă din cauza
mașinii, Marv.
— Uite ce-i, Ed, zice el, eu pot să suport multe lucruri, dar...
Nu îl mai bag în seamă pentru că, sincer, odată ce Marv începe să
vorbească despre mașina lui, devine o pacoste. Vorbește întruna, ca un copil
și, pentru numele lui Dumnezeu, tocmai a împlinit douăzeci de ani.
Mai continuă un minut sau două, până când mă văd nevoit să intervin.
— Marv, îi spun eu, mașina este o porcărie, da? Nu are nici măcar frână de
mână – stă acolo, cu două cărămizi care blochează roțile din spate.
Încerc să vorbesc cât pot de încet.
— În cea mai mare parte a timpului, nici nu te obosești să o închizi.
Probabil, speri să pui mâna pe banii de asigurare, dacă o fură careva.
— Nu este asigurată.
— Exact.
7
— Cei de la Asociația automobiliștilor au spus că nu merită să-i fac o
asigurare.
— Este de înțeles.
Și atunci jefuitorul se întoarce și strigă:
— Cine vorbește acolo, în spate?
Lui Marv nu-i pasă. Este agitat din cauza mașinii.
— Ed, tu nu te plângi când te duc cu mașina la muncă, parvenit nefericit
ce ești!
— Parvenit? Ce naiba este un parvenit?
— Nu mai vorbiți acolo, în spate! strigă din nou jefuitorul înarmat.
— ATUNCI, GRĂBEȘTE-TE! îi răspunde Marv, răcnind.
Nu are chef de ceartă acum. Nu are chef deloc.
E cu fața în jos, pe podeaua băncii.
Banca este jefuită.
Temperatura este anormal de ridicată pentru primăvară.
Aerul condiționat era stricat.
Mașina tocmai îi fusese insultată.
Bătrânul Marv a ajuns la limită, este depășit de situație; oricum i-ai zice, îi
sare țandăra imediat. "
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
