21. După această perioadă ziua se micşorează treptat, aşadar ea nu are mai mult de unsprezece părţi, în timp ce noaptea are şapte.

  22. Soarele părăseşte apusul trecând prin poarta a şasea şi înaintează către răsărit, răsărind prin a cincea poartă timp de treizeci de zile şi apunând în acelaşi fel la apus la trecerea prin a cincea poartă.

  23. În acest moment ziua este micşorată cu două douăsprezecimi în aşa fel încât are zece părţi în timp ce noaptea are opt.

  24. Ci soarele trece la răsărit ca şi la apus prin a cincea poartă. În sfârşit el răsare prin a patra poarta timp de treizeci şi una de zile şi apune la apus.

  25. În această perioadă ziua este egală cu noaptea, astfel încât şi una şi alta au în mod egal câte două părţi.

  26. Atunci soarele părăseşte această poartă şi înaintează către apus, trecând prin a treia poartă unde răsare şi apune.

  27. În această perioadă noaptea creşte timp de treizeci de zile în aşa fel încât noaptea va avea zece părţi în timp ce ziua va avea numai opt.

  28. Atunci soarele va răsări prin a treia poartă şi va apune în acelaşi fel prin a treia poartă de la apus timp de treizeci de zile.

  29. Apoi el trece prin a doua, atât la răsărit cât şi la apus.

  30. În acest timp, noaptea are unsprezece părţi şi ziua numai şapte.

  31. Acesta este timpul în care soarele trece prin a doua poartă atât la răsăritul cât şi la apusul său. Apoi el coboară şi ajunge la prima poartă ceea ce se întâmplă timp de treizeci de zile.

  32. El apune la fel prin prima poartă.

  33. Atunci noaptea este dublă faţă de zi.

  34. Astfel ea are douăsprezece părţi în timp ce ziua nu are decât şase.

  35. Şi când soarele ajunge la această poartă el îşi reîncepe crugul său 36. El trece prin această poartă timp de treizeci de zile şi apune în aceeaşi poartă la apus.

  37. În acest timp noaptea se micşorează cu o parte având astfel unsprezece părţi.

  38. Cât priveşte ziua ea nu are decât şapte părţi.

  39. Atunci soarele va trece prin cea de a doua poartă la răsărit.

  40. Revine prin cea pe care înainte o evitase timp de treizeci de zile, răsare şi apune prin două părţi asemănătoare.

  41. Noaptea se micşorează în continuare, ea mai are zece părţi şi ziua opt. Soarele trece prin a doua poartă atât la răsăritul său cât şi la apusul său apoi el înaintează către răsărit, răsare prin a treia poartă timp de treizeci şi una de zile şi apune prin poarta corespunzătoare de la apus.

  42. Noaptea continuă sa se micşoreze, ea nu mai are decât nouă părţi la fel ca şi ziua căci este egalitate între una şi cealaltă; anul este în cea de a trei sute şaizeci şi patra zi a sa.

  43. Astfel acesta este crugul soarelui însuşi care duce la lungimea sau scurtimea zilelor şi a nopţilor.

  44. Caci el face ca ziua să crească treptat şi ca noaptea să scadă în acelaşi fel.

  45. Aceasta este legea crugului soarelui, el înaintează şi se retrage rând pe rând.

  Astfel i-a fost scris acestui astru hărăzit să lumineze pământul.

  46. Acesta este astrul căruia Dumnezeu încă din genuni i-a dat numele de soare.

  47. Şi astfel el răsare şi apune, fără a avea odihna niciodată despicând ziua şi noaptea în carul său întinderile diafane. Lumina sa luminează şapte părţi ale lunii, dar mărimile lor, la amândouă sunt egale.

 Capitolul 70

  1. După această primă lege am observat acelea care privesc astrul inferior şi care se numeşte luna al cărui drum este cât crugul cerului.

  2. Există un vânt care împinge carul pe care ea este ridicată dar lumina sa este împărţită cu măsură.

  3. În fiecare lună apusul său şi răsăritul său diferă şi zilele sale sunt ca zilele soarelui şi când lumina sa e plină conţine şapte părţi de soare.

  4. Ea răsare şi porneşte în drumul său către apus timp de treizeci de zile.

  5. În acest timp ea apare şi aceasta înseamnă pentru voi începutul lunii. Timp de treizeci de zile ea trece prin poarta prin care trece şi soarele.

  6. Atunci ea este aproape invizibilă, astfel încât nu apare nici o lumină cu excepţia unei şeptimi din lumina sa totală care creşte zilnic cu o parte, dar răsărind şi apunând mereu odată cu soarele.

  7. Când soarele răsare, luna răsare cu el şi primeşte de la el o parte firavă de lumină.

  8. În această noapte, prima zi înaintea zilei lunii, luna apune odată cu soarele.

  9. Şi în timpul acestei nopţi luna este întunecată, dar ea răsare cu a şaptea parte din lumina sa îndepărtându-se de răsăritul soarelui.

  10. Dar puţin câte puţin ea se luminează până când lumina sa ajunge deplină.

 Capitolul 71

  1. Atunci am aflat o altă lege care arată cum se stabileşte luna lunară: Uriel, îngerul meu Sfânt şi îndrumătorul meu nu mi-a lăsat nimic necunoscut.

  2. Aşadar am scris totul aşa cum mi-a fost arătat.

  3. Am notat lunile anului în ordinea în care ele sosesc, apariţia şi fazele lunii în timpul a cincisprezece zile.

  4. Am notat în care vreme luna pierde cu desăvârşire lumina sa şi în care vreme ea străluceşte cu toată lumina sa.

  5. În anumite luni, luna trece pe cer singură şi în timpul altor două luni ea apune odată cu soarele prin cele două porţi care se află în mijloc, adică prin a treia şi a patra. Ea răsare timp de şapte zile şi îşi împlineşte drumul său.

  6. Apoi ea se apropie