în sfârşit, din a patra regiune, vânturile de apus. De la prima poartă ies roua, ploaia, gheaţa, frigul, zăpada şi gerul, de la poarta din mijloc, ploaia, liniştea şi abundenţa.

  11. De la ultima din partea de miazăzi, uscăciunea, dezastrul, seceta şi moartea.

  12. Astfel se încheie descrierea celor doisprezece porţi aşezate în patru colţuri ale cerului.

  13. Toate legile lor, toate înrâuririle lor, bune sau rele, eu ţi le-am dat lămurit, o fiul meu Metusala!

 

 Capitolul 74

  1. Primul vânt se numeşte de răsărit pentru că este primul.

  2. Al doilea se numeşte vântul de miazăzi, pentru că acesta este momentul când coboară Cel veşnic, Cel binecuvântat pe veci.

  3. Vântul din apus se mai numeşte şi vântul scăderii pentru că acesta este partea în care toate astrele cereşti se micşorează şi coboară.

  4. Al patrulea vânt, vântul de miazănoapte se împarte în trei părţi: una este destinată locuinţelor oamenilor, cealaltă e ocupată de lacuri, de văi, de pădure, de râuri, de locuri acoperite de întuneric sau de zăpadă, a treia este raiul.

  5. Am văzut şapte munţi mai înalţi decât toţi munţii de pe pământ, de acolo se împarte chiciura, zilele, anotimpurile şi anii vin şi trec peste ele.

  6. Am văzut şapte fluvii pe pământ mai mari decât toate celelalte fluvii, unul curge de la apus spre răsărit şi merge să se verse în Marea cea Mare.

  7. Celelalte două curg din miazănoapte spre mare şi vin să se verse în marea Eritreei, către răsărit.

  8. Am văzut şapte insule mari pe această mare, două în apropierea ţărmului, cinci în Marea cea Mare.

 

 Capitolul 75

  1. Numele soarelui sunt: Oz-lares şi Tomas.

  2. Luna are patru nume: Primul este Asonia, al doilea Ebla, al treilea Benaces, al patrulea Erae.

  3. Aceştia sunt doi mari luminători, drumurile cărora sunt cât crugul cerului şi care au mărimi egale.

  4. În drumul soarelui există şapte părţi de lumină care sunt reflectate de lună. Aceste şapte părţi vor lumina luna până la sfârşit. Ele ies prin poarta de la apus, după ce au luminat în miazănoapte şi revin pe cer prin poarta de la răsărit.

  5. Când luna răsare, ea apare în cer şi ea este luminată de jumătate din a şaptea parte a lunii.

  6. Aceasta lumină se întregeşte la capătul a paisprezece zile.

  7. Curând se vor întregii de trei ori cinci părţi de lumină, astfel încât după cincisprezece zile ea ajunge la mărimea sa întreagă.

  8. Atunci luna reflectă toată lumina pe care o primeşte de la soare.

  9. Ea descreşte apoi şi urmează în descreşterea sa acelaşi drum pe care l-a avut şi la creşterea sa.

  10. În unele luni luna are 29 de zile.

  11. Există alte luni când ea are douăzeci şi opt de zile.

  12. Uriel mi-a arătat încă o lege. Aceasta este felul în care lumina dată de soare vine şi se împrăştie pe lună.

  13. În tot timpul în care luna creşte în lumina sa, ea înaintează în faţa soarelui până când la terminarea a paisprezece zile lumina sa ajunge până în cer.

  14. Dar când ea creşte, sau când această lumină este absorbită puţin câte puţin în cer, prima zi se numeşte lună nouă, pentru că în această zi ea reîncepe să primească lumina de la soare.

  15. Ea este completă, în ziua când soarele coboară la apus, pe când luna urcă la răsărit.

  16. Atunci luna străluceşte toată noaptea până când soarele răsare înaintea ei, atunci luna se şterge în faţa soarelui.

  17. Când lumina se apropie de lună, ea descreşte încă, până când ea este complet acoperită, atunci timpul său este terminat.

  18. Atunci crugul său gol este fără nici o lumină.

  19. În timpul a trei luni ea face drumul său în treizeci de zile şi în timpul altor trei luni ea îl face în douăzeci şi nouă de zile.

  20. Şi în timpul a trei luni ea are un drum de treizeci de zile şi în timp de trei luni un drum de douăzeci şi nouă de zile.

  21. Noaptea ea apare timp de douăzeci de zile ca o figură de om şi ziua ea se confundă cu cerul.

 

 Capitolul 76

  1. Şi acum fiul meu Metusala, eu ţi-am făcut ţie cunoscut totul şi descrierea cerului este terminată.

  2. Te-am făcut să vezi cursa tuturor astrelor luminoase care stăpânesc anotimpurile, diferitele perioade ale anului şi diversele lor influenţe, formarea lunilor, a săptămânilor şi a zilelor. De asemenea te-am făcut să vezi descreşterile lunii, care se petrec la a şasea poartă, căci aceasta este poarta la care luna îşi pierde lumina.

  3. Acesta este locul în care începe luna, acesta este şi locul unde ea se termină la vremea hărăzită, după ce ea a parcurs o sută şaptezeci şi şapte de zile, adică douăzeci şi şapte de zile, adică douăzeci şi cinci de săptămâni şi doua zile.

  4. Drumul său este mai scurt decât al soarelui şi are cinci zile mai puţin pe semestru.

  5. Când ea este plină prezintă o faţă de om. Aceasta mi le-a făcut cunoscute Uriel, marele înger care le guvernează.

 

 Capitolul 77

  1. În aceste zile Uriel mi-a spus: Iată, te-am făcut să ştii totul, o Enoh!

  2. Ei ţi-am revelat totul. Tu vezi soarele, luna şi îngerii care dirijează stelele din cer, care conduc mişcările lor, fazele lor şi schimbările lor.

  3. Zilele păcătoşilor nu vor fi împlinite.

  4. Sămânţa lor nu le va ajunge în şesuri şi câmpii, muncile pământului vor fi răvăşite, nimic nu le va veni la timpul său. Ploaia va rămâne în aer şi cerul va fi de bronz.

  5. În acele timpuri roadele pământului vor fi întârziate, ele nu vor înflori la timpul lor şi pomii îşi