113. Şi oile au continuat să clădească, întocmai ca mai înainte şi ridicară un turn care se numea turnul înalt.

  114. Şi ei au început să aşeze o masă în faţa turnului, dar pâinea pe care ei o puneau pe ea era murdară şi stricată.

  115. În plus toate oile erau orbite, ele nu puteau vedea mai mult ca păstorii.

  116. Păstorii le-au dat, de asemenea, pentru a fi omorâte în număr mare.

  117. Dar Domnul oilor a tăcut şi toate oile s-au lăsat târâte. Păstorii şi oile, toţi s-au amestecat şi nimeni nu le-a mai apărat de atacul animalelor sălbatice.

  118. Atunci cel care scria cartea, urcă şi o dădu Domnului oilor. Dar în acelaşi timp el se ruga pentru ele, aducând mărturie împotriva păstorilor care le-au făcut să piară. Şi după ce depuse cartea, el plecă.

 Capitolul 87

  1. Şi observai cum treizeci şi şapte de păstori au reînceput să aibă grijă de cireadă până când fiecare dispăru la rândul său, ca şi primii. Atunci oile au fost lăsate în grija celorlalţi păstori care le-au păzit fiecare un timp anume.

  2. Apoi observai în viziunea mea toate oile din cer care erau fugărite de vulturi, ulii şi corbi. Şi vulturii îi conduceau pe toţi ceilalţi.

  3. Şi ei au început să mănânce oile, să le crape ochii cu ciocurile lor şi să se hrănească cu carnea lor.

  4. Şi oile scoaseră strigăte jalnice simţindu-se mâncate în felul acesta.

  5. Şi eu strigai, de asemenea şi gemui în somnul meu împotriva păstorului care şi-a luat asupra sa paza turmelor.

  6. Şi văzui oi sfâşiate de câini, de vulturi şi de corbi. Carnea lor, muşchii lor, totul a fost mâncat, nu le-au rămas decât oasele care au căzut pe pământ. Şi numărul oilor a scăzut mult.

  7. Şi văzui după aceea douăzeci şi trei de păstori aşezaţi în capul turmelor şi al căror timp, adunat, făcea cincizeci şi opt de ani.

  8. Atunci miei au fost aduşi pe lume de către oile albe şi ei au început să deschidă ochi şi să vadă şi să îşi cheme mamele.

  9. Dar oile nu i-au privit, nu au ascultat deloc plânsetul lor, căci ele erau surde, oarbe şi împietrite.

  10. Şi am văzut în viziunea mea cum corbii se aruncau asupra acestor miei.

  11. Care le înhăţau şi mâncau oile după ce le sfâşiau.

  12. Văzui de asemenea corniţele acestor miei crescând, dar corbi încercau să le smulgă.

  13. Iată că în sfârşit, un corn mare a crescut pe capul uneia dintre aceste oi şi ochii tuturor celorlalte s-au deschis.

  14. Şi prima le privi şi ochii lor au fost deschişi şi ele i-au chemat.

  15. Boii prezicători se grăbiră către ea.

  16. În acest timp, acvilele, ulii, corbii şi vulturii continuau să năpăstuiască oile, zburând peste ele şi mâncându-le. Şi oile au tăcut, dar boii se jeleau şi gemeau.

  17. Atunci corbi s-au luptat cu ea.

  18. Căutând să îi zdrobească cornul, dar eforturile lor au fost zadarnice.

  19. Şi privii până când veniră păstorii, acvilele, ulii şi vulturii.

  20. Care puseseră pe corbi să rupă cornul acestei vite şi ale celor care se luptau cu ea.

  Dar ea suporta atacul lor şi ceru ajutoare.

  21. Atunci văzui venind omul care avea înscris numele păstorilor şi care era ridicat în prezenţa Domnului oilor.

  22. El veni să aducă ajutoare vitei şi îi anunţa pe toţi că el este venit pentru a aduce ajutoare vitei.

  23. Şi iată că Domnul oilor coborî înflăcărat de mânie ăi toţi cei care l-au zărit au rupt-o la fugă. Ceilalţi s-au închinat în tabernacol, iar acvilele, ulii, corbii şi vulturii s-au unit şi au adus cu ei toate oile de pe câmp.

  24. Se uniră cu toţi încercând să rupă cornul vitei.

  25. Atunci văzui omul care a scris la ordinele Domnului luând cartea distrugerilor împlinită cu ultimii doisprezece păstori şi aduse dovada că ei au făcut să piară mai multă lume decât de către cei care au fost înaintea lor.

  26. Văzui încă venind la ei pe Domnul oilor ţinând în mână sceptrul mâniei Sale, lovi pământul care se întredeschise şi animalele şi păsările cerului încetară să mai năpăstuiască pe oi şi căzură în prăpăstiile căscate în pământ, care s-au închis apoi deasupra lor.

  27. Mai văzui apoi dându-se o sabie mare oilor cu care acestea au urmărit la rândul lor pe fiarele sălbatice şi le-au ucis.

  28. Ci toate animalele şi toate păsările cerului s-au retras din faţa lor.

  29. Şi văzui un tron ridicat într-o regiune promiţătoare.

  30. Pe care stătea Domnul spiritelor care primii toate cărţile, 31. Şi le deschise.

  32. Atunci Domnul chema primii şapte oameni albi şi le ordona să ducă prima stea, cea care a fost înaintea tuturor celorlalte, ale cărei părţi sexuale erau asemănătoare cu părţile sexuale ale cailor, care în sfârşit a căzut prima şi l-au adus cu toţii în faţa Lui.

  33. Şi El zise omului care scria în prezenţa Sa şi care era unul din cei şapte oameni albi: Aduceţi aceşti şaptezeci de păstori cărora le-am încredinţat oile şi care au făcut să piară mai multe decât le-am dat ordin. Şi iată, îi văzui înlănţuiţi şi în picioare în faţa Lui. Şi se începu prin a se judeca astrele şi ele au fost găsite vinovate şi au fost duse la judecată şi le-au aruncat într-un loc adânc şi plin de flăcări. După aceea au fost judecaţi cei şaptezeci de păstori şi au fost găsiţi vinovaţi, ei au fost la fel aruncaţi într-o prăpastie în flăcări.

  34. În acelaşi timp, văzui în mijlocul pământului o genune plină cu foc.

  35. Acesta era locul în care au fost duse oile orbite care au