[92] D. Maland, Europe in the Seventeenth Century, Londra, 1966, p. 214; Lynch, Spain Under the Habsburgs, vol. 2, pp. 139 şi urm. Dar această politică spaniolă de tolerare a comerţului cu inamicii lor olandezi era adesea inversată, după cum reiese din articolul lui Israel – vezi mai jos nota 82.

[93] Thompson, War and Govemment in Habsburg Spain, p. i; Parker, Europe în Crisis, pp. 71–75; pentru o perspectivă mai generală, vezi Hale, War and Society în Renaissance Europe, capitolele 8–9.

[94] Parker, Spain and the Netherlands, p. 96.

[95] NCMH, vol. 2, p. 472.

[96] Ibidem, vol. 1, capitolul 10, şi în special M. Wolfe, The Fiscal System of Renaissance France, New Haven/Londra, 1973, capitolele 2–3.

[97] Detalii asupra războaielor franceze pot fi găsite în Oman, War in the Sixteenth Century, pp. 393-536. Pentru viaţa politică, vezi J.H.M. Salmon, Society în Crisis: France in the Sixteenth Century, Londra, 1975, passim, şi R. Briggs, Early Modem France 1560–1725, Oxford, 1977, capitolul 1.

[98] Nef, War and Human Progress, pp. 103 şi urm. Wolfe, Fiscal System of Renaissance France, capitolul 8; Salmon, Society in Crisis, pp. 301 şi urm.; E.J. Hamilton, „Origin and Growth of National Debt în Western Europe”, American Economic Review, vol. 37, nr. 2, 1947, pp. 119–120.

[99] NCMH, vol. 3, pp. 314–317; Wolfe, Fiscal System of Renaissance France, capitolul 8; Salmon, Society în Crisis, capitolul 12; Briggs, Early Modem France, p. 80 şi urm.; Parker, Europe în Crisis, pp. 119–122.

[100] Parker, Europe în Crisis, pp. 17 şi urm., 246 şi urm.; J.B. Wolf, Toward a European Balance of Power 1620-1715, Chicago, 1970, pp. 1719.

[101] A. Guéry, „Les finances de la monarchie française”, Annales, vol. 33, nr. 2, 1978, pp. 216–239, în special pp. 228–230, 236. Similitudinea tensiunilor la care au fost supuse Franţa şi Spania este bine argumentată în J.H. Elliott, Richelieu and Olivares, Cambridge, 1984, în special capitolele 3 şi 5–6. Vezi şi M.S. Kimmell, „War, State Finance, and Révolution”, în P. Megowan şi C. W. Kegley (ed.), Foreign Policy and the Modern World-System, Beverly Hills, Calif., 1983, pp. 89–124.

[102] E.H. Jenkins, A History of the French Navy, Londra, 1973, capitolul 4; Briggs, Early Modern France, pp. 128–144; Parker, Europe în Crisis, pp. 276 şi urm.

[103] R. Stradling, „Catastrophe and Recovery: The Defeat of Spain 1639–1643”, în History, vol. 64, nr. 211, iunie 1979, pp. 205–219.

[104] Pentru istoria economică engleză din această perioadă, vezi Cipolla, Before the Industrial Révolution, pp. 276–296; D.C. Coleman, The Economy of England 1450–1750, Oxford, 1977; B. Murphy, A History of the British Economy, Londra, 1973, partea 1, capitolul 4; C. Hill, Reformation to Industrial Révolution, Harmondsworth, 1969; R. Davis, English Overseas Trade 1500–1700, Londra, 1973. Printre cele mai importante studii politice se numără G.R. Ekon, England under the Tudors, Londra, 1955; D.M. Loades, Politics and the Nation 1450–1660, Londra, 1974, pp. 118 şi urm.; P. Williams, The Tudor Regime, Oxford, 1979, în special capitolele 2 şi 9. Pentru finanţele coroanei, vezi lucrarea mai veche a lui F.C. Dietz, English Public Finance 1485–1641, vol. 1: English Govemment Finance, Londra, 1964.

[105] Colegul meu, profesorul Robert Ashton, m-a avertizat că orice listă a veniturilor şi cheltuielilor statului englez (şi, în general, ale oricărui alt stat) în toată această perioadă trebuie privită ca nominală. Sumele aferente cheltuielilor funcţionarilor, corupţiei şi contabilităţii ineficiente reduceau în mod drastic „alocările” statuate pentru armată şi flotă. Aproximativ în acelaşi fol, doar o parte din „venitul” regelui ajungea realmente la el. Statisticile oferite aici sunt aşadar orientative, şi nu absolut sigure.

[106] Nef, War and Human Progress, pp. 10–12, 71–73, 87–88.

[107] C. Barnett, Britain and Her Army 1509–1970: A Military, Political and Social Survey, Londra, 1970, capitolul 1; Oman, War in the Sixteenth Century, pp. 285 şi urm.; G.J. Miliar, Tudor Mercenaries and Auxiliaries 1485–1547, Charlottesville, Va, 1980. Pentru ultima perioadă, vezi C.G. Cruikshank, Elizabeth’s Army, Oxford, ediţia a II-a, 1966.

[108] Williams, Tudor Regime, pp. 64 şi urm.; Dietz, English Govemment Finance, capitolele 7–14; Hill, Reformation to Industrial Révolution, capitolul 6; PS. Crowson, Tudor Foreign Policy, Londra, 1973, capitolul 25.

[109] K.R. Andrews, Elizabethan Privateering, Cambridge, 1964; idem, Trade, Plunder and Seulement, Cambridge, 1983; Padfield, Tide of Empires, vol. 1, pp. 120 şi urm.; D.B. Quinn şi A.N. Ryan, England’s Sea Empire, 1550-1642, Londra, 1983, capitolul 5; Scammell, World Encompassed, pp. 465 şi urm.

[110]