lang="RO">[264] Acest aspect a fost foarte bine tratat în D.R. Headrich, The Tools of Empire: Technology and European Imperialism in the Nineteenth Century, Oxford, 1981, capitolul 2 şi passim.

[265] E. Hobsbawm, The Age of Capital 1848–1875, Londra, 1975, capitolul 7.

[266] Bairoch, „International Industrialization Levels”, p. 291. Pentru un nou studiu care accentuează (poate prea mult) ritmul relativ lent al expansiunii economice britanice din aceste decenii, vezi N.F.R. Crafts, British Economic Growth during the Industrial Révolution, Oxford, 1985.

[267] Crouzet, Victorian Economy, pp. 4-5.

[268] Citat în R. Hyam, Britain’s Imperial Century 1815–1914, Londra, 1975, p. 47. Pentru detalii suplimentare, vezi B. Porter, The Lion ’s Share: A Short History of British Imperialism 1850–1970, Londra, 1976, passim; Cain şi Hopkins, „The Political Economy of British Expansion Overseas, 1750-1914”, passim; Crouzet, „Toward an Export Economy”, passim; J.B. Williams, British Commercial Policy and Trade Expansion 1750–1850, Oxford, 1972, passim.

[269] P. Bairoch, „Europe’s Gross National Product; 1800-1975”, Journal of European Economic History, vol. 5, nr. 2, toamna 1976, p. 282. Vezi şi tabelul 10, infra.

[270] D. French, British Economic and Strategic Planning, 1905-1915, Londra, 1982, capitolul 1, „Nineteenth-Century Political Economy and the Problem of War”, este o bună introducere în aceste idei.

[271] Vezi H. Strachan, Wellington’s Legacy: The Reform of the British Army, 1830–1854, Manchester, 1984.

[272] Acestea par presupuneri rezonabile, pe baza cifrelor aproximative ale produsului naţional brut britanic şi cheltuielilor guvernamentale disponibile, în A.T. Peacock şi J. Wiseman, The Growth of Public Expenditure in the United Kingdom, Londra, ed. din 1967; P. Flora (ed.), State, Economy and Society în Western Europe 1875–1975, vol. 1, Frankfurt/Londra, în special partea a IV-a, p. 441.

[273] Cifre preluate din „Correlates of War”, pus la dispoziţie de Inter-University Consortium for Political and Social Research de la Universitatea Michigan.

[274] C. Lloyd, The Nation and the Navy, Londra, 1961, p. 223.

[275] Pentru detalii, vezi Kennedy, Rise and Fall of British Naval Mastery, capitolul 6; şi în special J. Bartlett, Great Britain and Sea Power 1815–1853, Oxford, 1963, passim. Pentru câteva manifestări regionale: G.S. Graham, Great Britain in the Indian Ocean: A Study of Maritime Enterprise 1810–1850, Oxford, 1967; B. Gough, The Royal Navy and the North West Coast of America 1810–1914, Vancouver, 1971; G. Fox, British Admirais and Chinese Pirates 1832–1869, Londra, 1940.

[276] A.G.L. Shaw (ed.), Great Britain and the Colonies 1815–1865, Londra, 1970, p. 2. De asemenea importanţi aici sunt Hyam, Britain’s Imperial Century, passim; Porter, Lion’s Share, passim; J. Gallagher şi R. Robinson, „The Imperialism of Free Trade”, Economic History Review, seria a II-a, vol. 6, nr. 1, 1953, pp. 1-15.

[277] Argentina, de exemplu, avea să găsească în Regatul Unit o piaţă pregătită pentru exporturile sale de carne de vită şi cereale, aceasta permiţându-i nu doar să plătească pentru produsele britanice prelucrate importate şi pentru diverse taxe pe servicii, ci şi să ramburseze Londrei împrumuturile pe termen lung şi astfel să îşi menţină creditul ridicat în vederea unor împrumuturi ulterioare. Contrastul cu împrumuturile Statelor Unite către America Latină din secolul XX – împrumuturi pe termen scurt care nu permiteau importarea produselor agricole – este uimitor.

[278] Pentru presupunerile britanice, vezi B. Porter, Britain, Europe and the World, 1850-1982: Delusions of Grandeur, Londra/Boston, 1983, capitolul 1; B.J. Wendt, „Freihandel und Friedenssicherung: Zur Bedeutung des Cobden-Vertrags von 1860 zwischen England und Frankreich”, Vierteljahresschrift für Sozialund Wirtschaftsgeschichte, vol. 61, 1974, pp. 29 şi urm. Pentru detaliile economice, vezi Cain şi Hopkins, „Political Economy of British Expansion Overseas”, passim; L.H. Jenks, Migration of British Capital to 1875, Londra, ed. 1963; Crouzet, Victorian Economy, capitolele 10-11 şi passim; Mathias, First Industrial Nation, capitolul 11; A.H. Imlah, Economic Eléments in the „Fax Britannica”, Cambridge, Mass., 1958. Complementaritatea în relaţiile comerciale/de plăţi este elegant tratată în S.B. Saul, Studies în British Overseas Trade 1870–1914, Liverpool, 1960; şi J. Foreman-Peck, A History of the World Economy: International Economic Relations Since 1850, Brighton, 1983, în special capitolele 1-6.

[279] Pentru această teză, vezi Kennedy, Rise and Fall of British Naval Mastery, capitolul 7.

[280] F. Crouzet, „Toward an Export Economy”, p. 70.

[281] Porter, Britain, Europe and the World, capitolele 1-2. Pentru implicaţiile strategice ale dependenţei din ce în ce mai mari a Marii Britanii de industriile „serviciilor”, vezi P. Kennedy, Strategy and Diplomacy, 1860-1945: Eightessays, Londra/Boston, 1983, capitolul 3; French, British Economic and Strategic Planning, passim.

[282] Citat în Hyam, Britain’s Imperial Century, p. 49.

[283] Vezi supra, pp. 135-137.

[284] Kemp, Industrialization în Nineteenth-Century Europe, capitolele