[304] R. Cameron, France and the Economic Development of Europe 1800-1914, Princeton, NJ, 1961; Trebilcock, Industrialization ofthe Continental Powers, pp. 17 şi urm.; A. Rowley, Evolution économique de la France du milieu du xixe siècle à 1914, Paris, 1982, pp. 413 şi urm.

[305] McNeill, Pursuit of Power, pp. 226 şi urm. Inovaţiile franceze tactice şi strategice (precum şi cele tehnice) sunt elegant comparate în C.E. Hamilton, „The Royal Navy, La Royale, and the Militarization of Naval Warfare, 1840–1870”, Journal of Strategic Studies, vol. 6, 1983, pp. 182-212.

[306] În definiţia lui Padfield: vezi Tide of Empires, vol. 1, prefaţa; şi din nou Bullen, „France and Europe”, passim. Năzuinţele coloniale ale Franţei sunt tratate pe scurt în Fieldhouse, Colonial Empires, capitolul 13.

[307] Expresia lui Palmerston din aprilie 1848: vezi NCMH, vol. 10, p. 260. Pentru analize generale ale poziţiei Rusiei pe plan internaţional după 1815, vezi Bridge şi Bullen, Great Powers and the European States System, passim; Lobanov-Rostovsky, Russia and Europe 1789–1825, passim; R.W. Seton-Watson, The Russian Empire 1801–1917, Oxford, 1967, capitolul 9.

[308] Vezi discuţia din M.E. Falkus, The Industrialization of Russia 1700–1914, Londra, 1972, capitolul 4; W.C. Blackwell, The Beginnings of Russian Industrialization, 1800-1860, Princeton, NJ, 1968; şi idem, The Industrialization of Russia: A Historical Perspective, New York, 1970) capitolele 1-2.

[309] Bairoch, „Europe’s Gross National Product, 1800–1975”, tabelul 4, p. 281.

[310] Ibid., tabelul 6, p. 286.

[311] Kochan şi Abraham, Making of Modern Russia, p. 164.

[312] Ibid., capitolele 9-10; Trebilcock, Industrialization ofthe Continental Powers, capitolul 4; Falkus, Industrialization of Russia, capitolele 4-5; Dukes, Emergence of the Super-Powers, capitolele 3-4.

[313] J.S. Curtiss, The Russian Army Under Nicholas I, 1825–1855, Durham, NE, 1965, passim; Best, War and Society în Revolutionary Europe, capitolul 18; Seton-Watson, Russian Empire, pp. 289 şi urm.; J. Keep, „The Military Style of the Romanov Rulers”, War and Society, vol. 1, nr. 2, 1983, pp. 61-84. Pentru rivalitatea anglo-rusă, vezi D. Glllard, The Struggle for Asia 1828–1961, Londra, 1977; E. Ingram, The Beginning of the Great Game în Asia 1828–1834, Oxford, 1979; Ingram (ed.), „The Great Game în Asia”, International History Review, vol. 2, nr. 2, aprilie 1980, număr special.

[314] Curtiss, Russian Army Under Nicholas I, pp. 310-311.

[315] De departe cel mai bun studiu este J.S. Curtiss, Russia’s Crimean War, Durham, NE, 1979; dar vezi şi A. Seaton, The Crimean War: A Russian Chronicle, Londra, 1977, passim; idem, The Russian Army of the Crimea, Reading, 1973.

[316] D.W. Mitchell, A History of Russian and Soviet Sea Power, New York, 1974, capitolul 8.

[317] Dat fiind că orice bărbat care făcuse doi sau trei ani de armată nu mai putea fi iobag; şi că era mai sigur să se recruteze o proporţie mai mică dintre bărbaţi în fiecare an ca trupe în serviciu militar pe termen lung.

[318] Pentru aceste detalii, vezi Curtiss, Russia’s Crimean War, passim; Seaton, Crimean War, passim; Seton-Watson, Russian Empire, pp. 319 şi urm.; şi sinteza foarte bună din W. Baumgart, The Peace of Paris, 1856, Santa Barbara, Calif., 1981, pp. 68-80, de unde provine citatul.

[319] Baumgart, Peace of Paris, pp. 72-74; Seton-Watson, Russian Empire, p. 248; W. Pintner, „Inflation în Russia During the Crimean War Period”, American Slavic and East European Review, vol. 18, 1959, pp. 85-7.

[320] Baumgart, Peace of Paris, pp. 25-31.

[321] Ibid., pp. 31 şi urm.; Barnett, Britain and Her Army, pp. 289-291; E.M. Spiers, The Army and Society 1815–1914, Londra, 1980, capitolul 4; J.A.S. Grenville, Europe Reshaped 1848–1878, Londra, 1976, capitolul 10.

[322] O. Anderson, A Liberal State at War, Londra, 1967, passim.

[323] Cifre preluate din „Correlates of War”, pus la dispoziţie prin Inter-University Consortium for Political and Social Research de la University of Michigan.

[324] Vezi din nou Anderson, Liberal State at War, şi compară cu Schroeder, Austria, Britain and the Crimean War, Baumgart, The Peace of Paris, şi N. Rich, Why the Crimean War?: A Cautionary Tale, Hanover, NH, 1985, pp. 157 şi urm., care se axează mult mai mult pe tonul agresiv al lui Palmerston.

[325] Citat în D.C.B. Lieven, Russia and the Origins of the First World War, Londra, 1983, p.