Historical Statistics 1750–1975, ediţia a II-a, New York, 1981 – de exemplu, cifrele pentru cărbune la p. 381 etc. Pentru analize comparative ale economiilor celor două naţiuni, vezi din nou Trebilcock, Industrialization of the Continental Powers, capitolele 2-3; Kemp, Industrialization in Nineteenth-Century Europe, capitolele 3-4; Landes, Umbound Prometheus, capitolul 4.

[347] Diplomaţia Războiului Franco-Prusac este tratată în Taylor, Struggle for Mastery în Europe, pp. 201-217; W.E. Mosse, The European Powers and the German Question 1848-1870, Cambridge, 1958; E. Kolb (ed.), Europa und die Reichsgründung, Historische Zeitschrift, anexa 6, München, 1980, passim; Bridge şi Bullen, Great Powers and the European States System, pp. 108 şi urm.

[348] Pentru care vezi A. Mitchell, The German Influence in France after 1870: The Formation of the French Republic, Chapel Hill, NE, 1989; şi idem, Victors and Vanquished: The German Influence on Army and Church în France after 1870, Chapel Hill, NE, 1984.

[349] Vezi cifrele revelatoare din Taylor, Struggle formastery în Europe, pp. xxiv-xxvi (şi remarca de la p. xxiii, nota 4); vezi şi D. Mack Smith, Italy: A Modern History, Ann Arbor, Mich., 1959; şi C.J. Lowe şi F. Marzari, Italian Foreign Policy 1870–1940, Londra, 1975.

[350] Folosind termenii lui P.W. Schroeder, „The Lost Intermediaries: The Impact of 1870 on the European System”, International History Review, vol. 6, 1984, p. 14.

[351] Pentru implicaţiile acestui fapt, vezi ibid., passim.

[352] Taylor, Struggle for Mastery în Europe, pp. 218 şi urm.; Bridge şi Bullen, Great Powers and the European States System, pp. 112 şi urm.; W.L. Langer, European Alliances and Alignments 1871–1890, New York, ediţia din 1950, passim; Grenville, Europe Reshaped 1848–1878, capitolul 18. Politica britanică este bine analizată în K. Hildebrand, „Grossbritannien und die deutsche Reichsgriindung”, în Kolb (ed.), Europa und die Reichsgriindung, pp. 37 şi urm.

[353] Pentru o bună analiză, vezi A. Hiligruber, Bismarcks Aussempolitik, Freiburg, 1972, succint prezentată în idem, Die gescheiterte Grossmacht: Eine Skizze des Deutschen Reiches 1871–1945, Düsseldorf, 1980, pp. 17-30.

[354] A. Hiligruber, „Die «Krieg-in-Sicht»-Krise 1875”, în E. Schulin (ed.), Geschichte, Wiesbaden, pp. 239-253; P. Kennedy, The Rise of the Anglo-German Antagonism, 1860-1914, Londra/Boston, 1980, pp. 29-31.

[355] Hiligruber, Die gescheiterte Grossmacht, pp. 30 şi urm.; iar pentru analize stimulative ale aspectelor pe termen mai lung, vezi D. Calleo, The German Problem Reconsidered: Germany and the World Order, 1870 to the Present, New York/Cambridge, 1978, în special capitolele 2-4; W.D. Gruner, Die deutsche Frage: Ein Problem der europăischen Geschichte seit 1800, München, 1985, passim; K. Hildebrand, „Staatskunst oder Systemzwang? Die «Deutsche Frage» als Problem der Weltpolitik”, Historische Zeitschrift, nr. 228, 1979.

[356] Taylor, Struggle for Mastery în Europe, pp. 228 şi urm.; Langer, European Alliances and Alignments, capitolele 3-5; B. Jelavich, The Great Powers, the Ottoman Empire, and the Straits Question 1870–1887, Bioomington, Ind., 1973.

[357] Citat în Seton-Watson, Russian Empire, p. 455. Pentru partea navală, vezi Mitchell, A History of Russian and Soviet Sea Power, pp. 184-190. Mai general, vezi B.H. Sumner, Russia and the Balkans 1870–1880, Londra, 1937.

[358] Vezi eseurile lui Beyrau (despre Rusia) şi Rumpler (despre Austro-Ungaria) în Kolb (ed.), Europa und die Reichsgriindung; Taylor, Struggle for Mastery în Europe, capitolul 12; Langer, European Alliances and Alignments, capitolele 6-7; W. Windelband, Bismarck und die europăischen Grossmăchte 1878-85, Essen, 1940; B. Waller, Bismarck at the Crossroads, Londra, 1974.

[359] Taylor, Struggle for Mastery în Europe, capitolul 13; Langer, European Alliances and Alignments, capitolele 7-9; NCMH, vol. 11, capitolele 20-22.

[360] Kennedy, Rise and Fall of the British Naval Mastery, pp. 189-190.

[361] Pentru detalii complete, vezi S.E. Crowe, The Berlin Conference 1884-1885, Westport, Conn., retipărită în 1970. Pentru cadrul general, vezi Langer, European Alliances and Alignments, capitolul 9; NCMH, vol. 11, capitolele 20-22; şi diversele capitole din E. A. Benians et al. (ed.), The Cambridge History of the British Empire, vol. 3, The Empire-Commonwealth 1870-1919, Cambridge, 1959.

[362] Vezi în general D.M. Pletcher, „Economic Growth and Diplomatic Adjustment, 1861–1898”, în W.H. Becker şi S.F. Wells (ed.), Economies and World Power: An Assessment of American Diplomacy Since 1789, New York, 1984, pp. 119-171; M. Plesur, America’s Outward Thrust: Approaches to Foreign Affairs 1865–1890, Dekalb, 111., 1971, pp. 151 şi urm.; W.A. Williams, The Roots of the Modem American Empire, New York, 1969, p. 262.

[363] Crowe, Berlin West Africa Conférence, p. 220.

[364] G.F. Hudson, The Far East în World Affairs, ediţia a II-a, Londra, 1939, p. 74.

[365] Această istorisire generală poate fi urmărită în G. Barraclough, An Introduction to Contemporary History, Harmondsworth, 1967, capitolele 3-4; A. Deporte, Europe between the Superpowers,