class="calibre1255">[540] Pentru această transformare, vezi din nou Perkins, Great Rapprochement, passim; Campbell, From Révolution to Rapprochement, capitolul 14.

[541] Lucrarea standard aici este I.H. Nish, The Anglo-Japanese Alliance, Londra, 1966; dar vezi şi C.J. Lowe, The Reluctant Imperialists: British Foreign Policy 1878–1902, 2 vol., Londra, 1967, vol. 1, capitolul 10

[542] Taylor, Struggle for Mastery în Europe, capitolul 18; Andrew, Delcassé and the Making of the Entente Cordiale, passim; Albrecht-Carrié, Diplomatic History, pp. 232 şi urm. Vezi şi comentariile din M. Behnen, Rüstung-Bündnis-Sicherheit, Tübingen, 1985.

[543] Marea Britanie trebuia să fie „benevolent neutră” faţă de Japonia dacă aceasta din urma se lupta cu un singur inamic, însă trebuia să ofere ajutor militar dacă se lupta cu mai mulţi; acordul Franţei de a asista Rusia era exprimat similar. Dacă nici Londra şi nici Parisul nu conveneau să stea deoparte, atunci noua relaţie de prietenie avea să se destrame

[544] Acest aspect este cel mai bine tratat în Andrew, Delcassé, passim; şi G.L. Monger, The End of Isolation: British Foreign Policy 1900-1907, Londra, 1963.

[545] O.J. Hale, Germany and the Diplomatic Révolution 1904–1906, Philadelphia, Pa, 1931; Kennedy, Rise of the Anglo-German Antagonism, capitolul 14.

[546] Kennedy, Rise of the Anglo-German Antagonism, pp. 268 şi urm.; detalii suplimentare în B. Vogel, Deutsche Russlandpolitik, 1900–1906, Düsseldorf, 1973.

[547] Complicatele evenimente sunt tratate în lucrările lui Taylor, Monger, Andrew, Rich şi Kennedy citate mai sus. Vezi şi H. Raulff, Zwischen Machtpolitik und împerialismus: Die deutsche Frankreichpolitik 1904–5, Düsseldorf, 1976; şi excelenta lucrare a lui Lambi, Navy and German Power Politics 1862–1914, capitolul 13.

[548] Taylor, Struggle for Mastery, capitolul 19; Z. Steiner, Britain and the Origins of the First World War, Londra, 1977, capitolul 2 şi urm. Pentru răspunsul ruşilor la umilinţa din 1909, vezi Lieven, Russia and the Origins of the First World War, pp. 36 şi urm.

[549] Steiner, Britain and the Origins of the First World War, pp. 200 şi urm.; Williamson, Politics of Grand Strategy, passim, în special capitolul 7.

[550] Cel mai detaliat studiu al acestor evenimente este L. Albertini, The Origin of the War of 1914, vol., Londra, 1952–1957; dar sunt şi relatări bune, succinte, în L.C.F. Turner, Origins of the First World War, Londra, 1970; J. Joii, Origins of the First World War, capitolele 2-3; şi Langhome, Collapse of the Concert of Europe, capitolele 6-7.

[551] Literatura asupra planurilor de război de dinainte de 1914 este foarte bogată; pentru treceri în revistă, vezi P.M. Kennedy (ed.), The War Plans of the Great Powers 1880-1914, Londra/ Boston, 1979; S.E. Miller (ed.), Military Strategy and the Origins of the First World War, Princeton, NJ, 1985; J. Snyder, The Ideology of the Offensive, Ithaca, NY, 1984.

[552] Strachan, European Armie s and the Conduct of War, capitolul 9; B.E. Schmitt şi H.C. Vedeler, The World in the Crucible 1914–1919, New York, 1984, pp. 62 şi urm.

[553] Kennedy, Rise and Fall of British Navy Mastery, capitolul 9.

[554] Pentru această afirmaţie, vezi L.L. Farrar, The Short-War Illusion, Santa Barbara, Calif., 1973, passim.

[555] Pentru care vezi, pe scurt, Schulzinger, American Diplomacy in the Twentieth Century, pp. 62 şi urm.; şi, mai detaliat, D.M. Smith, The Great Departure: The United States and World War I, 1914–1920, New York, 1965; P. Devlin, Too Proud to Fight: Woodrow Wilson’s Neutrality, New York, 1975; E.R. May, The World War and American Isolation, Chicago, ed. 1966; A.S. Link, Wilson, 5 vol. actualizate, Princeton, NJ, 1947–1965, vol. 3-5.

[556] Bosworth, Italy, the Least of the Great Powers, este cea mai bună lucrare în acest sens.

[557] Pentru aceste distrageri, vezi P. Guinn, British Strategy and Politics, 1914–1918, Oxford, 1965; Beloff, Imperial Sunset, vol. 1, capitolul 5; şi D. French, British Strategy and War Aims 1914–1916, Londra/Boston, 1986, passim.

[558] Rothemberg, Army of Francis Joseph, capitolele 12-14, este o excelentă analiză a politicii militare austro-ungare – incluzând deopotrivă punctele forte şi punctele slabe – din timpul războiului.

[559] Pentru această afirmaţie, vezi Steiner, Britain and the Origins of the First World War, capitolul 9; Kennedy, Rise of the Anglo-German Antagonism, pp. 458 şi urm.

[560] Pentru o argumentare mai extinsă, vezi Kennedy, British Naval Mastery, capitolul 9.

[561] Ibid.

[562] Strachan, European Armies and the Conduct of War, capitolul 9; vezi