476 şi urm.; B. Bergonzi, Heroes’ Twilight, New York, 1966; P. Fussell, The Great War and Modern Memory, New York, 1975; cf. Barnett, Collapse of British Power, pp. 426 şi urm.

[624] Vezi din nou Joll, Europe Since 1870, pp. 262 şi urm.; Goliwitzer, Geschichte des weltpolitischen Denkens, vol. 2, pp. 538 şi urm.; A. Hamilton, The Appeal of Fascism, Londra, 1971; P. Hayes, Fascism, Londra, 1973, passim; R.A.L. Waite, Vanguard of Nazism: The Free Corps Movement în Postwar Germany, Cambridge, Massachusetts, 1952, passim; J. Diehl, Pe iramilitary Politics în Weimar Germany, Bloomington, Indiana, 1977.

[625] D. Caute, The Fellow Travellers, Londra, 1973; Northedge şi Wells, Britain and Soviet Communism, capitolele 6-8.

[626] Pentru cele ce urmează, vezi excelenta analiză din Barraclough, Introduction to Contemporary History, capitolul 6: „The Revolt Against the West”; şi hărţile din Barraclough (ed.), Atlas of World History, pp. 248, 260-261. Vezi şi Goliwitzer, Geschichte des weltpolitischen Denkens, vol. 2, pp. 575 şi urm.; NCMH, vol. 12, capitolele 10-12; H. Bull şi A. Watson, The Expansion of International Society, Oxford, 1984, mai ales partea a III-a; R.F. Holland, European Decolonization 1918–1981, Londra, 1985, capitolul 1; H. Grimai, Decolonization: The British, French, Dutch and Belgian Empires 1919-1963, Londra, 1978, capitolele 1-3.

[627] Pentru un bun exemplu privind tabăra britanică, vezi B.R. Tomlinson, The Political Economy of the Raj 1914–1947, Cambridge, 1979, passim; mai general, vezi Tomlinson, „The Contraction of England: National Decline and the Loss of Empire”, Journal of Imperial and Commonwealth History, vol. 11, 1982, pp. 58-72; Thornton, Imperial Idea and Its Enemies, capitolele 4-6; Beloff, Imperial Sunset, vol. 1, capitolul 6.

[628] Barraclough, Introduction to Contemporary History, pp. 156-158.

[629] Storry, Japan and the Decline of the West în Asia, pp. 107 şi urm.; Grenville, World History of the Twentieth Century, pp. 117 şi urm.; Keylor, Twentieth-Century World, pp. 229 şi urm.; Goliwitzer, Geschichte des weltpolitischen Denkens, vol. 2, pp. 575 şi urm.

[630] A. Iriye, After Imperialism: The Search for a New Order in the Far East 1921–1931, New York, ed. 1978, passim.

[631] Kiernan, European Empires from Conquest to Collapse, capitolul 13; NCMH, vol. 12, pp. 319, 324-325; C.M. Andrew şi A.S. Kanya-Forstner, The Climax of French Imperial Expansion 1914–1924, Stanford, California, 1981, p. 246.

[632] Howard, Continental Commitment, pp. 56 şi urm.; B. Bond, British Military Policy between the Two World Wars, Oxford, 1980, capitolele 1, 3-4.

[633] Pentru discuţii privind această „continuitate” a politicii germane după 1919, vezi abordările generale din Calleo, German Problem Reconsidered, passim; Gruner, Die deutsche Frage, pp. 126 şi urm.; Hiligruber, Germany and the Two World Wars, passim. Vezi şi două noi lucrări importante: G. Stoakes, Hitler and the Quest for World Dominion: Nazi Ideology and Foreign Policy in the 1920s, Leamington Spa, 1986; M. Lee şi W. Michalka, German Foreign Policy 1917–1933: Continuity or Break? Leamington Spa, 1987.

[634] Taylor, Origins of the Second World War, p. 48.

[635] Ibid. Pentru alte analize ale „balanţei” de după 1919, vezi Deporte, Europe between the Superpowers, capitolul 3; Thomson, Europe since Napoleon, pp. 622 şi urm.; Ross, Great Powers and the Decline of the European States System, capitolele 3-6.

[636] E.M. Bennett, German Rearmament and the West, 1932–1933, Princeton, New Jersey, 1979, pp. 99 şi urm., este lucrarea cea mai potrivită în acest caz.

[637] P. Wandycz, France and Fler Eastern Allies 1919–25, Minneapolis, Minnesota, 1962, passim; şi lucrarea clasică mai veche a lui A. Wolfers, Britain and France between Two Wars, New York, ed. 1966, mai ales capitolul 8. Eforturile ulterioare ale francezilor de a ţine Germania în frâu în Europa de Est sunt explorate în L. Rădice, Prelude to Appeasement: East Central European Diplomacy in the Early 1930s, New York, 1981, capitolele 3-4.

[638] W.N. Medlicott, British Foreign Policy since Versailles, 1919–1963, Londra, 1968, pp. 61-63; Ross, Great Powers, p. 57; A. Orde, Britain and International Security 1920–1926, Londra, 1978, passim. Pentru continuitatea acestei politici, vezi P.W. Schroeder, „Munich and the British Tradition”, Historical Journal, vol. 19, 1976, pp. 223-243.

[639] A. Teichova, An Economic Background to Munich, Cambridge, 1974, passim; D. Kaiser, Economic Diplomacy and the Origins of the Second World War, Princeton, New Jersey, 1980, passim; B.J. Wendt, „England und der deutsche «Drang nach Slidosten»”, în I. Geiss şi J. Wendt (ed.), Deutschland în der Weltpolitik des 19. und 20. Jahrhunderts, Düsseldorf, 1973, pp. 483-512.

[640] Apud Northedge, Troubled Giant, p. 220. Există o analiză bună şi succintă a activităţilor Ligii în NCMH, vol. 12, capitolul 9; şi în Ross, Great Powers, capitolul 7.