title="" class="pcalibre pcalibre1" id="_edn987">[987] Ibid., p. 276.

[988] Din Rostow, World Economy, p. 669.

[989] Ashworth, Short History of the International Economy, pp. 287-288.

[990] Ibid., p. 289; şi discuţia mai detaliată din Bairoch, The Economic Development of the Third World Since 1900, Berkeley, California, 1975, passim.

[991] Foreman-Peck, History of the World Economy, p. 376.

[992] Bairoch, „International Industrialization Levels”, p. 304

[993] Vezi tabelul din Oye et al. (ed.), Eagle Défiant, p. 8.

[994] G. Blackburn, The West and the World since 1945, New York, 1985, p. 96; şi Bairoch, Economic Development, passim, cu o bibliografie potrivită la pp. 250-252.

[995] R. Rosecrance, The Rise of the Trading State, New York, 1985, mai ales capitolul 7; şi M. Smith et al., Asia’s New Industrial World, New York, 1985.

[996] Vezi Schaller, American Occupation of Japan, p. 289.

[997] Probabil cel mai important studiu în acest sens este E.F Vogel, Japan as Number One: Lessons from America, New York, ed. 1980.

[998] Smith et al., p. 18; C. Johnson, MITI and the Japanese Miracle, Stanford, California, 1982, passim.

[999] Vogel, Japan as Number One, pp. 9-10 (s.n.). Allen, A Short Economic Histoiy of Modem Japan, partea a II-a, este foarte valoroasă în acest caz. Statisticile referitoare la industria producătoare de automobile sunt preluate din Economist, 2 noiembrie, 1985, p. 111.

[1000] Se pare că majoritatea lucrărilor despre China după 1945 s-au concentrat asupra lui Mao sau asupra chestiunilor culturale/ideologice, şi nu asupra politicii externe: dar există Bell, „China and the International Order’ în Bull şi Watson (ed.), The Expansion of International Society, pp. 255-267; H. Harding (ed.), China’s Foreign Relations in the 1980s, New Haven, Connecticut, 1984, mai ales capitolele 1 şi 5-6; A.D. Barnett, China and the Major Powers în East Asia, Washington, DE, 1977; M. Yahuda, China’s Role în World Affairs, New York, 1978; P. Van Ness, Révolution and Chinese Foreign Policy, Berkeley, California, 1971; şi R.H. Solomon (ed.), The China Factor: Sino-American Relations and the Global Scene, Englewood Cliffs, New Jersey, 1981, cu câteva capitole foarte utile.

[1001] Bairoch, „International Industrialization Levels”, pp. 299, 302.

[1002] Rostow, World Economy, pp. 525 şi urm.; şi D.H. Perkins (ed.), China’s Modern Economy în Historical Perspective, Stanford, California, 1975, passim.

[1003] Blackburn, West and the World since 1945, p. 77.

[1004] Ibid.; şi Bairoch, Economic Development of the Third World, pp. 188 şi urm., 201 şi urm., care face comentarii aprobatoare privind atenţia acordată de chinezi agriculturii.

[1005] Date preluate din „Correlates of War” pentru 1980.

[1006] Bairoch, „International Industrialization Levels”, p. 304.

[1007] D.H. Perkins, „The International Conséquences of China’s Development”, în Solomon (ed.), China Factor, pp. 114-136, este important aici.

[1008] Despre unele dileme europene se discută în Deporte, Europe between the Superpowers, passim; J.R. Wegs, Europe since 1945, New York, 1984, ed. a II-a, mai ales capitolele 8-15; S. Hoit, The Common Market: The Conflict of Theory and Practice, Londra, 1967.

[1009] Alderoft, European Economy 1914–1970, p. 161.

[1010] Ibid.; vezi şi Landes, Umbound Prometehus, capitolul 7; Pollard, Peaceful Conquest, capitolul 9; Maddison, „Economic Policy and Performance în Europe 1913-1970”, în Cipolla (ed.), Fontana Economic History of Europe, vol. 5, partea a II-a, pp. 476 şi urm. Pentru perioada timpurie, există studii detaliate: M.M. Postan, An Economic History of Western Europe, 1945-1964, Londra, 1967; şi A.S. Milward, The Reconstruction of Western Europe, 1951, Londra, 1984.

[1011] Alderoft, European Economy, pp. 161-162.

[1012] Oye et al. (ed.), Eagle Défiant, p. 8 şi notele la tabelul 1.1.

[1013] Pentru această afirmaţie, vezi din nou Pollard, Peaceful Conquest, passim.

[1014] Ibid., p. 305.

[1015]