Cărți «Ascensiunea și decăderea marilor puteri: transformări economice și conflicte militare din 1500 până în 2000 citește online PDF 📖». Rezumatul cărții:
[1083] B. Reynolds, „China in the International Economy”, în H. Harding (ed.), China’s Foreign Relations in the 1980s, New Haven, Connecticut, 1984, p. 75.
[1084] D.H. Perkins, „The International Conséquences of China’s Economic Development”, în Solomon (ed.), China Factor, pp. 115-116; şi, pentru mai multe detalii, vezi Perkins (ed.), China’s Modern Economy în Historical Perspective, Stanford, California, 1975, passim; şi A.D. Barnett, China’s Economy în Global Perspective, Washington DE, 1981, passim.
[1085] The New York Times, 27 martie 1986, p. A14; Rostow,World Economy, pp. 532 şi urm.
[1086] Perkins, „International Conséquences”, în Solomon (ed.), China Factor, p. 128.
[1087] Reynolds, „China in the International Economy”, în Harding (ed.), China ’s Foreign Relations in the 1980s, p. 87.
[1088] Citat în Brown et al., State of the World, 1986, p. 19; vezi şi „China and India: Two Billion People Discover the Joys of the Market”, The Economist, 21 decembrie 1985, pp. 66-67.
[1089] „China and India”; vezi şi detaliile uimitoare oferite de martori ai transformării recente în O. Schell, To Get Rich is Glorious: China in the 80s, New York, 1985.
[1090] The New York Times, 27 martie 1986, p. A14; şi, mai general, K. Lieberthal, „Domestic Politics and Foreign Policy”, în Harding (ed.), China’s Foreign Relations in the 1980s, pp. 58 şi urm. Vezi şi raportul CIA despre China „China: Economic Performance în 1985”, Washington, DE, 1986; şi, în final, articolul extrem de inteligent al lui A.D. Barnett, „Ten Years after Mao”, Foreign Affairs, vol. 65, nr. 1, 1986, pp. 37-65.
[1091] Vezi din nou importantul articol „China and India”, The Economist, 21 decembrie 1985, pp. 66-67, mai ales p. 68; şi Ramses, 1982, The State of the World Economy, Cambridge, Massachusetts, 1982, pp. 286-287.
[1092] Perkins, „International Conséquences”, pp. 130-131.
[1093] Military Balance 1985-1986, p. 112; Perkins, „International Conséquences”, în Solomon (ed.), China Factor, p. 132.
[1094] Vezi tabelul din Brown et al., State of the World, 1986, p. 207.
[1095] Perkins, „International Conséquences”, în Solomon (ed.), China Factor, pp. 132-133; The Economist, 25 ianuarie, 1986, p. 29.
[1096] Perkins, „International Conséquences”, în Solomon (ed.), China Factor, p. 120.
[1097] Această proiecţie presupune că „primele patru economii din Europa Occidentală cresc în 1985–2000 în acelaşi ritm ca în 1970–1982” (considerată a fi prea pesimistă în studiu): „China and India”, p. 69.
[1098] Ramses, 1982, p. 285; cifrele din Morley (ed.), Pacific Basin, p. 13; Reynolds, „China in the International Economy”, pp. 73-74. Prin comparaţie, vezi din nou Rosecrance, Rise of the Trading State, passim.
[1099] Vezi din nou Segal, „Defense Culture and Sino-Soviet Relations”, passim.
[1100] Dar vezi R. Taylor, The Sino-Japanese Axis, New York, 1985.
[1101] „Russia and China”, The Economist, 29 martie 1986, pp. 34-35. Totuşi, aceasta nu o face în mod automat membru al unui „front unit antisovietic”, aşa cum se afirmă în C.D. Mefetridge, „Some Implications of China’s Emergence as a Great Power”, Journal of the Royal United Services Institute for Defence Studies, vol. 128, nr. 3, septembrie 1983, p. 43.
[1102] Pentru care vezi J.G. Stoessinger, Nations în Darkness: China, Russia and America, New York, 1978, passim; Solomon (ed.), China Factor, passim; Segal (ed.), China Factor, passim; şi Harding (ed.), China’s Foreign Relations in the 1980s, passim, mai ales capitolul 6.
[1103] Pollack, „China and the Global Strategic Balance”, în Harding (ed.), China’s Foreign Relations in the 1980s, pp. 173-174.
[1104] „A New Long March în China”, The Economist, 25 ianuarie 1986, p. 31.
[1105] Pentru această politică, vezi mai ales E.A. Olsen, US-Japan Strategic Reciprocity: A Neo-Internationalist View, Stanford, California, 1985, passim; remarcile despre Japonia din R.A. Scalapino, „China and North-east Asia”, în Solomon (ed.), China Factor, pp. 193 şi urm.; Scalapino (ed.), The Foreign Policy of Modern Japan, Berkeley, California, 1977; T.J. Pempel, „Japanese Foreign Economic Policy”, capitolul 5 din P.J. Katzenstein (ed.), Between Power and Plenty: Foreign Economic Policies of Advanced Industrial States, Madison, Wisconsin, 1978.
[1106] Probabil că această afirmaţie este cel mai bine argumentată în Vogel, Japan as Number One; dar vezi şi articolul lui „Pax Nipponica?”, Foreign Affairs, vol. 64, nr. 4, 1986, pp. 752-767; şi H. Kahn, The Emerging Japanese Superstate, Londra, 1971. Pentru un argument contrar, vezi „High Technology: Clash of the Titans”, The Economist, 23 august 1986, pp. 318 şi urm., care face trimitere la avantajele Statelor Unite.
[1107] Vezi din nou Smith et al., Asia’s New Industrial World; şi
