Învăluiţi în ploaie de Charles Martin free download .Pdf 📖
- AUTOR: Charles Martin
- CATEGORIA: Cărți romantice
- NR. DE PAGINI: 494
- LIMBA: Română
Cărți «Învăluiţi în ploaie de Charles Martin free download .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
Învăluiţi în ploaie de Charles Martin descarcă online gratis .pdf
„Învăluiţi în ploaie este dureros de fermecătoare. Îţi induce sentimente de teamă şi suferinţă; provocare şi descoperire; iubire, apoi şi mai multă iubire; iertare imperfectă şi răscumpărare veşnică. Plasată într-o ambianţă cu accente sudiste, speranţa şi promisiunea pe care le transmite cartea sunt universale. Charles Martin a devenit rapid una dintre elitele acestui gen literar şi un scriitor special inimii mele.”
Prolog
Când durerea aceea surdă m-a trezit din somn, mi-am scos doar vârful nasului de sub pătură şi mi-am strâns genunchii la piept cu toată puterea, lângă inima care îmi bătea tare, răsunând ca o tobă militară. Camera era brăzdată de umbre, luna stătea aninată sus pe cer şi ştiam că Rex nu mi-ar da voie, cu niciun chip, să mă ridic din pat la ora asta. Mi-am scos încetişor capul de sub pătură, cu părul electrizat, ridicat vâlvoi şi am privit în jos, de la înălţimea cămăruţei mele de la etajul al doilea. Însă răsuflarea mea aburise geamul şi învelise luna într-un halou de ceaţă. Baloţi de fân de mărimea unei maşini, acoperiţi cu folii albe de plastic, stăteau înşiruiţi de-a lungul gardului din spate şi tiveau decorul în care trei sau patru cai, cu crupele acoperite cu pături, şi una sau două căprioare păşteau în linişte secara de iarnă, înaltă până la glezne. Strălucirea lunii pline lumina eranda din spatele casei şi grajdul, iar păşunea plutea parcă sub un val de ceaţă ce înainta greoi. Dacă aş fi putut, chiar în clipa aceea, să înşeuez ceaţa şi să călăresc peste câmpurile aurii, i-aş fi dat pinteni, aş fi tras-o de căpăstru în sus, spre cerul larg şi m-aş fi îndreptat spre soare, fără a privi măcar înapoi.
Când durerea aceea surdă m-a trezit din somn, mi-am scos doar vârful nasului de sub pătură şi mi-am strâns genunchii la piept cu toată puterea, lângă inima care îmi bătea tare, răsunând ca o tobă militară. Camera era brăzdată de umbre, luna stătea aninată sus pe cer şi ştiam că Rex nu mi-ar da voie, cu niciun chip, să mă ridic din pat la ora asta. Mi-am scos încetişor capul de sub pătură, cu părul electrizat, ridicat vâlvoi şi am privit în jos, de la înălţimea cămăruţei mele de la etajul al doilea. Însă răsuflarea mea aburise geamul şi învelise luna într-un halou de ceaţă. Baloţi de fân de mărimea unei maşini, acoperiţi cu folii albe de plastic, stăteau înşiruiţi de-a lungul gardului din spate şi tiveau decorul în care trei sau patru cai, cu crupele acoperite cu pături, şi una sau două căprioare păşteau în linişte secara de iarnă, înaltă până la glezne. Strălucirea lunii pline lumina eranda din spatele casei şi grajdul, iar păşunea plutea parcă sub un val de ceaţă ce înainta greoi. Dacă aş fi putut, chiar în clipa aceea, să înşeuez ceaţa şi să călăresc peste câmpurile aurii, i-aş fi dat pinteni, aş fi tras-o de căpăstru în sus, spre cerul larg şi m-aş fi îndreptat spre soare, fără a privi măcar înapoi.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
