Cronicile din Narnia. Ultima bătălie de Clive Staples Lewis citește gratis PDF 📖
- AUTOR: Clive Staples Lewis
- CATEGORIA: Top 100
- NR. DE PAGINI: 251
- LIMBA: Română
Cărți «Cronicile din Narnia. Ultima bătălie de Clive Staples Lewis citește gratis PDF 📖». Rezumatul cărții:
Cronicile din Narnia. Ultima bătălie de Clive Staples Lewis .pdf
Chemați iarăși din lumea lor, Jill si Eustace, eroii Jiltului de argint, sosesc și de asta data prin voința lui Aslan pe tărîmurile Narniei. Căci tînărul rege al Narniei are mare nevoie de ajutorul lor. În țara s-au înstăpanit haosul și confuzia, de cînd un impostor, vicleanul Maimuțoi Marajet, profitînd de neajutoratul magarus Nedumirici, l-a prefăcut pe acesta în... Leul Aslan, cosîndu-i pe spinare o piele de leu mort. Înfruntarea dintre cele două tabere va fi crîncenă. Dar și răsplata lui Aslan va fi nemărginită pentru toți cei care și-au păstrat nestrămutata credință în el.
Fragment
Cam după vreo trei săptămâni, ultimul dintre Regii Narniei stătea sub stejarul falnic care crescuse lângă intrarea în cabana lui de vânătoare, unde rămânea adeseori și câte zece zile ca să se bucure de vremea plăcută de primăvară. Era o căsuță joasă, cu acoperiș de stuf, nu departe de capătul răsăritean al ținutului numit Pâr loaga Felinarului și ceva mai sus de locul unde se întâlneau cele două râuri. Îi plăcea să trăiască acolo simplu și după pofta inimii, departe de rânduiala și de pompa cetății Cair Paravel. Îl chema Tirian și avea între douăzeci și douăzeci și cinci de ani; avea deja umeri lați și puternici, precum și mâini și picioare musculoase, însă doar un început de bărbuță. Avea ochi albaștri și chipul unui om care nu se teme și e cinstit.
Fragment
Cam după vreo trei săptămâni, ultimul dintre Regii Narniei stătea sub stejarul falnic care crescuse lângă intrarea în cabana lui de vânătoare, unde rămânea adeseori și câte zece zile ca să se bucure de vremea plăcută de primăvară. Era o căsuță joasă, cu acoperiș de stuf, nu departe de capătul răsăritean al ținutului numit Pâr loaga Felinarului și ceva mai sus de locul unde se întâlneau cele două râuri. Îi plăcea să trăiască acolo simplu și după pofta inimii, departe de rânduiala și de pompa cetății Cair Paravel. Îl chema Tirian și avea între douăzeci și douăzeci și cinci de ani; avea deja umeri lați și puternici, precum și mâini și picioare musculoase, însă doar un început de bărbuță. Avea ochi albaștri și chipul unui om care nu se teme și e cinstit.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
