Femeia sfâșiată de Simone de Beauvoir cărți de crăciun online gratis .Pdf 📖
- AUTOR: Simone de Beauvoir
- CATEGORIA: Cărți romantice
- NR. DE PAGINI: 185
- LIMBA: Română
Cărți «Femeia sfâșiată de Simone de Beauvoir cărți de crăciun online gratis .Pdf 📖». Rezumatul cărții:
Femeia sfâșiată de Simone de Beauvoir descarc[ cartea online gratis .PDF
Moto: ”Tinerețea este ceea ce italienii numesc atât de frumos: stamina. Seva, focul, care te face să iubești și să creezi. Dacă pierzi asta, ai pierdut totul.”
Opera lui Simone de Beauvoir e ca un vin bun, devine din ce în ce mai bună pe măsură ce trece timpul de la publicare, ba, mai mult, rămâne la fel de actuală, chiar dacă vorbim de cărți scrise acum mai bine de 50 de ani. Nu mai citisem de ceva timp Simone de Beauvoir (de la ”Toți oamenii sunt muritori” din Colecțiile Cotidianul) și am fost atras imediat de frumoasa copertă imaginată de cei de la Humanitas Fiction pentru noua ediție a nuvelelor din ”Femeia sfâșiată”, dar și de povestea din acestea: criza existențială feminină.
Totuși, personajul feminin din ”Vârsta discreției” este inteligent și, prin urmare, conștient de propria stare de decădere. Reflectează des la ceea ce i se întâmplă și reușește uneori să se redreseze, ceea ce, desigur, puțini bătrâni o fac (de altfel, sintagma aceasta, ”bătrâni”, nu se referă în acest caz la vârsta fizică, ci la cea psihologică):
Opera lui Simone de Beauvoir e ca un vin bun, devine din ce în ce mai bună pe măsură ce trece timpul de la publicare, ba, mai mult, rămâne la fel de actuală, chiar dacă vorbim de cărți scrise acum mai bine de 50 de ani. Nu mai citisem de ceva timp Simone de Beauvoir (de la ”Toți oamenii sunt muritori” din Colecțiile Cotidianul) și am fost atras imediat de frumoasa copertă imaginată de cei de la Humanitas Fiction pentru noua ediție a nuvelelor din ”Femeia sfâșiată”, dar și de povestea din acestea: criza existențială feminină.
Totuși, personajul feminin din ”Vârsta discreției” este inteligent și, prin urmare, conștient de propria stare de decădere. Reflectează des la ceea ce i se întâmplă și reușește uneori să se redreseze, ceea ce, desigur, puțini bătrâni o fac (de altfel, sintagma aceasta, ”bătrâni”, nu se referă în acest caz la vârsta fizică, ci la cea psihologică):
„Ne-am confundat din nou în tăcere. Avea oare aceasta să se instaleze definitiv între noi? Un cuplu care continuă pentru că a început, nu că ar exista un alt motiv: asta avea să fie devenirea noastră? Să petrecem încă cincisprezece, douăzeci de ani, fără reproșuri deosebite, fără animozități, dar fiecare cu ale sale, absorbit de propriile-i probleme, rumegându-și eșecul personal, orice vorbă fiind de prisos? Începusem să duce o existență în contratimp. La Paris eu eram veselă, el posomorât. Acum, când devenisem eu posomorâtă, mă enerva veselia lui.”
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
