Sulița deșertului de Peter V. Brett Seria Demon, vol.2 citește romane online gratis .PDF 📖
- AUTOR: Peter V. Brett
- CATEGORIA: Aventură
- NR. DE PAGINI: 618
- LIMBA: Română
Cărți «Sulița deșertului de Peter V. Brett Seria Demon, vol.2 citește romane online gratis .PDF 📖». Rezumatul cărții:
Seria Demon vol 2 acum și online gratis Sulița deșertului de Peter V. Brett Seria Demon, vol.2 .PDF
În al doilea volum, Sulița Deșertului, acțiunea se complică atunci când războinicii din Krasia, altfel campioni mondiali la masacrat alagai (denumirea lor pentru miezingi), decid, încurajați de unele semne profetice, să migreze dinspre deșert, înspre nord, pentru a cuceri toate teritoriile locuite cunoscute și a uni întrega omenire în bătălia cu demonii, așa cum cred ei că ar trebui dusă. Civilizația krasiană este o combinație între cea spartană și cea orientală, a sultanilor, a califatelor și a Jihadului. Toată cultura locuitorilor din deșert este îmbibată de obsesia uciderii demonilor, dar amestecul cu celelalte aspecte ale vieții lor o face cu atât mai fascinantă. Multe variații ale celor mai atractive concepte din 1001 de nopți parfumează cu esențe exotice universul krasian. Văluri misterioase, haremuri, cadâne, intrigi, piețe pline de toate bogățiile lumii, cartiere poligonale transformate în labirinturi ale morții, mândrie și onoare la un loc cu închinăciuni de frunți izbind pardoseala în obediență ierarhică totală. Onoarea este virtutea supremă, totuși, conducătorul krasian, Ahmann Jardir, autoproclamat Izbăvitor, nu a făcut deloc un gest onorabil, după niciun criteriu de moralitate, când a confiscat simbolul puterii, istorica Suliță a Deșertului, de la Arlen, cu care era prieten, dar pe care l-a aruncat neînarmat hoardelor nopții. În timp ce super-miezingi ai minții, cu puteri telepatice, și metamorfi care pot lua chipul oricui își fac apariția din Miez, oamenii se pregătesc mai degrabă să lupte între ei, tocmai acum când au reușit să întărească, atât în sud, cât și în nord, nucleele de rezistență anti-demonică. Un ghem de tensiune cumulativă crește din paralelismul firelor epice avându-i ca protagoniști pe Omul Glifat, cel care respinge poreclirea lui drept Izbăvitor, și pe conducătorul krasian Jardir, care s-a proclamat astfel. Deocamdată, înaintarea acestuia din urmă este stopată de interacțiunea cu locuitorii Văiugii, ce dovedesc că și nordicii pot fi cel puțin la fel de buni războinici ca oamenii deșertului, dar reîntâlnirea dintre cei doi este inevitabilă și pusă sub semnul necesității de a rămâne doar un singur Izbăvitor – fie el suspectat sau autointitulat.
În al doilea volum, Sulița Deșertului, acțiunea se complică atunci când războinicii din Krasia, altfel campioni mondiali la masacrat alagai (denumirea lor pentru miezingi), decid, încurajați de unele semne profetice, să migreze dinspre deșert, înspre nord, pentru a cuceri toate teritoriile locuite cunoscute și a uni întrega omenire în bătălia cu demonii, așa cum cred ei că ar trebui dusă. Civilizația krasiană este o combinație între cea spartană și cea orientală, a sultanilor, a califatelor și a Jihadului. Toată cultura locuitorilor din deșert este îmbibată de obsesia uciderii demonilor, dar amestecul cu celelalte aspecte ale vieții lor o face cu atât mai fascinantă. Multe variații ale celor mai atractive concepte din 1001 de nopți parfumează cu esențe exotice universul krasian. Văluri misterioase, haremuri, cadâne, intrigi, piețe pline de toate bogățiile lumii, cartiere poligonale transformate în labirinturi ale morții, mândrie și onoare la un loc cu închinăciuni de frunți izbind pardoseala în obediență ierarhică totală. Onoarea este virtutea supremă, totuși, conducătorul krasian, Ahmann Jardir, autoproclamat Izbăvitor, nu a făcut deloc un gest onorabil, după niciun criteriu de moralitate, când a confiscat simbolul puterii, istorica Suliță a Deșertului, de la Arlen, cu care era prieten, dar pe care l-a aruncat neînarmat hoardelor nopții. În timp ce super-miezingi ai minții, cu puteri telepatice, și metamorfi care pot lua chipul oricui își fac apariția din Miez, oamenii se pregătesc mai degrabă să lupte între ei, tocmai acum când au reușit să întărească, atât în sud, cât și în nord, nucleele de rezistență anti-demonică. Un ghem de tensiune cumulativă crește din paralelismul firelor epice avându-i ca protagoniști pe Omul Glifat, cel care respinge poreclirea lui drept Izbăvitor, și pe conducătorul krasian Jardir, care s-a proclamat astfel. Deocamdată, înaintarea acestuia din urmă este stopată de interacțiunea cu locuitorii Văiugii, ce dovedesc că și nordicii pot fi cel puțin la fel de buni războinici ca oamenii deșertului, dar reîntâlnirea dintre cei doi este inevitabilă și pusă sub semnul necesității de a rămâne doar un singur Izbăvitor – fie el suspectat sau autointitulat.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
