Lovitura de teatru – Amanda Quick. Pdf📚 citeste online gratis .pdf 📖

Dupa o evadare in miez de noapte din sanatoriul unde fusese inchisa, Adelaide Blake soseste in Burning Cove, California, dorindu-si un nou inceput. Ajunge sa lucreze intr-o ceainarie care, gratie amestecurilor ei originale de plante, devine unul dintre cele mai la moda localuri din aceasta statiune exclusivista, frecventata de personaje de marca de la Hollywood. Printre clientii fideli se numara si Jake Truett, un vaduv retras din afaceri venit in oras la odihn…


Fragment:



" Spre sfârşitul domniei reginei Victoria...
Scheletul zăcea întins pe un pat sculptat migălos şi foarte împodobit,
plasat în centrul vechiului laborator care devenise mormântul alchimistului.
Oasele vechi de mai bine de două sute de ani erau încă înfăşurate în
zdrenţele unui halat care fusese cu siguranţă croit din cea mai scumpă
mătase şi catifea. Mănuşi şi papuci brodaţi cu fir de aur încă mai înfăşurau
oasele mâinilor, respectiv ale picioarelor, creând o stranie iluzie de carne.
— Probabil croitorul lui îl iubea, spuse Gabriel Jones.
— Dacă ai un client alchimist, asta nu însemnă neapărat că omul nu
poate avea un acut simţ al eleganţei, remarcă Caleb Jones.
Gabriel aruncă o privire la hainele vărului său, apoi se uită la ţinuta lui.
Atât pantalonii, cât şi cămăşile de în pe care le purtau erau pline de praf şi de
noroi, dar, ca şi cizmele, erau lucrate de mână şi le veneau ca turnate.
— O trăsătură de familie, după câte se pare, spuse Gabriel.
— O adăugire frumoasă la legenda familiei Jones, fu de acord Caleb.
Gabriel se apropie de pat şi ridică mai sus braţul în care ţinea felinarul.
În lumina tremurătoare a acestuia putu să distingă simbolurile criptice,
specifice alchimiştilor, pentru mercur, argint şi aur, simboluri care
împodobeau poalele largi ale halatului în care era înfăşurat scheletul.
Simboluri similare erau incrustate şi în tăblia de lemn a patului.
Lângă pat, pe podea, se afla un cufăr. Cele două sute de ani care
trecuseră peste metalul părţilor lui laterale îl acoperiseră cu rugină, dar
capacul era protejat de un strat subţire de metal rezistent la coroziune. Aur,
gândi Gabriel.
Se aplecă şi şterse cu o batistă imaculată o mică parte din praful care
acoperea capacul. În lumina puţină se puteau desluşi decoraţiunile care
împodobeau stratul subţire de aur – un model cu frunze – precum şi câteva
cuvinte în latina veche, gravate de asemenea în aur.
— E uimitor că în două sute de ani locul acesta nu a fost descoperit şi
jefuit, spuse el. Mai mult ca sigur că alchimistul îşi făcuse o grămadă de
duşmani şi de rivali de-a lungul vieţii. Asta ca să nu mai vorbim de toţi

membrii Societăţii Arcanului şi nici de membrii familiei Jones, care îl caută de
zeci de ani.
— Alchimistul era, pe bună dreptate, cunoscut drept o persoană foarte
isteaţă şi foarte secretoasă, îi reaminti Caleb.
— O altă trăsătură de familie.
— E adevărat, fu de acord Caleb. În vocea lui apăruse o umbră de
tristeţe.
Între el şi vărul lui existau multe deosebiri, gândi Gabriel. Caleb era un
tip meditativ, care cădea adesea în muţenie. Prefera să stea singur în
laboratorul lui. Nu avea prea multă răbdare cu vizitatorii, cu musafirii sau cu
orice alte persoane care aşteptau din partea lui cordialitate sau măcar o
urmă de amabilitate.
Gabriel fusese dintotdeauna mai activ din punct de vedere social şi mai
puţin capricios decât vărul său, dar în ultima vreme simţise şi el nevoia să se
retragă în propria bibliotecă pentru perioade destul de mari de timp. Ştia că
se folosea de clipele acestea de studiu nu numai ca o modalitate de
îmbogăţire a cunoştinţelor, ci şi de izolare, poate chiar de evadare.
Amândoi încercau să scape, fiecare în felul lui, de acele aspecte ale firii
lor care nu puteau fi calificate decât ca anormale, gândi el. Se îndoia că
vreunul dintre ei ar fi putut să găsească într-o bibliotecă, ori într-un laborator,
ceea ce căutau. "