Alice Munro: Dragostea unei femei cumsecade. Pdf📚 cărți bune online gratis pdf 📖
- AUTOR: Alice Munro
- CATEGORIA: Romane Conteporane
- NR. DE PAGINI: 413
- LIMBA: Română
Cărți «Alice Munro: Dragostea unei femei cumsecade. Pdf📚 cărți bune online gratis pdf 📖». Rezumatul cărții:
În această culegere de povestiri, probabil una dintre cele mai îndrăzneţe din întreaga ei carieră, Alice Munro abordează cu o siguranţă a condeiului ce frizează clarviziunea capriciile iubirii, tensiunile şi minciunile care pândesc sub aparenţele de bunăcuviinţă ale societăţii, ca şi bizarele, adesea comicele năzuinţe ale sufletului omenesc.
Hrănindu-se din indiscreţiile nemărturisite şi secretele întunecate ale vieţii provinciale, cele opt povestiri care alcătuiesc volumul Dragostea unei femei cumsecade scot la lumină intimităţile şi vinovăţia comună care îi unesc chiar şi pe oamenii cei mai singuratici. Un bărbat, victimă a unui atac cerebral, îşi dezvăluie cel mai ascuns secret unei tinere soţii, în ceea ce ar putea fi ultimul gest de intimitate care i-a mai rămas. O fiică are o explicaţie cu tatăl ei despre secretul deja ştiut al vieţii lui. Iar în captivanta povestire ce dă titlul volumului, o infirmieră altruistă care îngrijeşte un muribund descoperă utilitatea socială a minciunilor.
Curajoasa si fascinanta prin acuratetea detaliilor, Dragostea unei femei cumsecade confirma reputatia lui Alice Munro de maestru incontestabil al literaturii contemporane.
Hrănindu-se din indiscreţiile nemărturisite şi secretele întunecate ale vieţii provinciale, cele opt povestiri care alcătuiesc volumul Dragostea unei femei cumsecade scot la lumină intimităţile şi vinovăţia comună care îi unesc chiar şi pe oamenii cei mai singuratici. Un bărbat, victimă a unui atac cerebral, îşi dezvăluie cel mai ascuns secret unei tinere soţii, în ceea ce ar putea fi ultimul gest de intimitate care i-a mai rămas. O fiică are o explicaţie cu tatăl ei despre secretul deja ştiut al vieţii lui. Iar în captivanta povestire ce dă titlul volumului, o infirmieră altruistă care îngrijeşte un muribund descoperă utilitatea socială a minciunilor.
Curajoasa si fascinanta prin acuratetea detaliilor, Dragostea unei femei cumsecade confirma reputatia lui Alice Munro de maestru incontestabil al literaturii contemporane.
„Desăvârşită... miraculoasă prin fineţea detaliilor şi surprinzător de autentică. [...] Munro dovedeşte o putere de înţelegere a naturii umane care o depăşeşte cu mult pe a semenilor ei.”
– The Wall Street Journal
„Alice Munro este unul dintre cei mai buni scriitori contemporani de proză scurtă. Povestirile sale dau impresia unei magii secrete pe care numai ea o stăpâneşte.”
– The Washington Times
„Superb... sclipitor... personajele lui Munro sunt la fel de autentice ca ale lui Cehov.”
– The New York Times Book Review
Fragment:
" Locul acela se numea Jutland. Odinioară, acolo fu-
seseră o moară si un fel de mică aşezare, dar toate dis-
păruseră înainte de sfârşitul secolului trecut, şi de fapt
zona nu fusese niciodată cine ştie ce. Mulţi credeau că-si j > >
primise numele în amintirea celebrei bătălii a Iutlandei
din Primul Război M ondial, numai că totul era deja
o ruină înainte ca bătălia să se fi purtat măcar.
Cei trei băieţi care veniseră acolo într-o dimineaţă
de sâmbătă, pe la începutul primăverii lui 1951, cre-
deau — la fel ca majoritatea copiilor, de altfel - că nu-
mele provenea de la vechile bucăţi de lemn care ieşeau
din pământ pe malul râului şi de la celelalte scânduri
groase care se iţeau din apă, formând un soi de palisadă
inegală. (Lemnele erau de fapt rămăşiţele unui dig con-
struit înainte de apariţia cimentului.) Doar scândurile,
grămada de pietre de fundaţie, o tufa de liliac, câţiva
meri uriaşi deformaţi de putregaiul negru şi şanţul
puţin adânc al scocului de moară năpădit de buruieni
în fiecare vară mai aminteau de ceea ce fusese cândva.
Exista şi un drum, sau mai bine zis o potecă des-
prinsă din şoseaua spre oraş, însă aceasta nu fusese
niciodată pietruită, iar pe hărţi apărea doar ca o linie
punctată, un drum provizoriu. Era folosit mai mult vara,
de cei care se duceau la râu să facă o baie, sau noaptea, de
cuplurile care căutau un loc ferit unde să-şi parcheze
maşina. Spaţiul lărgit care permitea întoarcerea auto-
mobilelor se afla înainte de şanţ, dar în anii ploioşi
zona era atât de năpădită de urzici, pălămidă şi cucută,
încât maşinile erau nevoite uneori să dea cu spatele
până la şosea."
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
