Katherine Center: Flacarile care m-au invatat sa iubesc, carti Pdf📚 cărți de filosofie online gratis .pdf 📖
- AUTOR: Katherine Center
- CATEGORIA: Cărți romantice
- NR. DE PAGINI: 341
- LIMBA: Română
Cărți «Katherine Center: Flacarile care m-au invatat sa iubesc, carti Pdf📚 cărți de filosofie online gratis .pdf 📖». Rezumatul cărții:
Cassie Hanwell s-a nascut pentru pericol. Este singura femeie pompier din statul Texas si a fost antrenata nu doar sa faca fata incendiilor sau situatiilor periculoase, ci sa fie si un umar de sprijin pentru toti oamenii in viata carora a navalit o tragedie. Este obisnuita cu schimbarile bruste si vestile proaste, insa cand mama ei hotaraste sa se mute amandoua definitv in Boston, Cassie nu isi poate stapani reactiile.
Epuizati, fara fonduri suficiente, fara dotari ca in marile metropole, pompierii din Boston nu sunt foarte incanantati de noua lor colega. Ii fac viata un calvar, chiar daca ea se dovedeste extrem de competenta si inteligenta. Singurul care o place este, intamplator, chiar cel mai frumos dintre colegii ei. Inlantuita de traume emotionale si abuzuri, Cassie nu vrea sa se indragosteasca niciodata de un pompier.
Curand, insa, Cassie este pe cale sa isi darame caramida cu caramida propriul zid si sa atinga implinirea sufleteasca pe care si-o doreste atat de mult. Numai ca totul pe lumea aceasta vine cu un pret.
Fanii lui Katherine Center vor gasi in “Flacarile care m-au invatat sa iubesc” un roman plin de sinceritate despre viata, dragoste si adevaratul curaj.
„O poveste care iti incalzeste inima, care te lasa fara suflare. O poveste despre vindecare, familie, iertare, curaj si iubire. Ador modul in care Katherine Center poate scrie si despre partile greu de controlat ale vietii.”
„O poveste despre iertare. Chiar si atunci cand iti spui ca nu poti... viata s-ar putea sa te surprinda. Ocazional, o carte te poate impresiona profund. Cea mai buna parte este ca nu iti dai seama de la inceput de acest lucru. Aceasta carte m-a facut sa rad, sa plang, apoi sa zambesc inca o data printre lacrimi.
Exista atat de multe momente minunate de cautare a sufletului in aceasta carte, incat vei descoperi mai mult de cateva care vor iesi in evidenta si care parca iti vor fi adresate tie. O carte scrisa din inima pentru inima.”
Fragment:
Epuizati, fara fonduri suficiente, fara dotari ca in marile metropole, pompierii din Boston nu sunt foarte incanantati de noua lor colega. Ii fac viata un calvar, chiar daca ea se dovedeste extrem de competenta si inteligenta. Singurul care o place este, intamplator, chiar cel mai frumos dintre colegii ei. Inlantuita de traume emotionale si abuzuri, Cassie nu vrea sa se indragosteasca niciodata de un pompier.
Curand, insa, Cassie este pe cale sa isi darame caramida cu caramida propriul zid si sa atinga implinirea sufleteasca pe care si-o doreste atat de mult. Numai ca totul pe lumea aceasta vine cu un pret.
Fanii lui Katherine Center vor gasi in “Flacarile care m-au invatat sa iubesc” un roman plin de sinceritate despre viata, dragoste si adevaratul curaj.
„O poveste care iti incalzeste inima, care te lasa fara suflare. O poveste despre vindecare, familie, iertare, curaj si iubire. Ador modul in care Katherine Center poate scrie si despre partile greu de controlat ale vietii.”
– Deanna
„O poveste despre iertare. Chiar si atunci cand iti spui ca nu poti... viata s-ar putea sa te surprinda. Ocazional, o carte te poate impresiona profund. Cea mai buna parte este ca nu iti dai seama de la inceput de acest lucru. Aceasta carte m-a facut sa rad, sa plang, apoi sa zambesc inca o data printre lacrimi.
Exista atat de multe momente minunate de cautare a sufletului in aceasta carte, incat vei descoperi mai mult de cateva care vor iesi in evidenta si care parca iti vor fi adresate tie. O carte scrisa din inima pentru inima.”
- Kaceey
Fragment:
"În seara în care am devenit cea mai tânără persoană – şi singura
femeie – care a câştigat premiul pentru curaj al Brigăzii de Pompieri
din Austin, partenerul meu mi-a făcut o propunere.
O propunere indecentă.
La ceremonie. În sala de bal. În timpul cinei.
Venită de la partenerul meu.
Acolo unde ne aflam cu toţii – tura B, de la Secţia 11, în formaţie
completă. În uniforme, folosind furculiţe pentru salată – în frunte cu
mine, cu cravata în carouri parcă strângându-mă tot mai tare,
gândindu-mă cu groază că va trebui să urc pe scenă, în faţa
oamenilor, în lumina reflectoarelor.
Iarna trecută, un autobuz şcolar plin cu elevi alunecase de pe un
drum îngheţat într-o ravenă, iar eu mă căţărasem în interior ca să
scot copiii afară printr-un geam, unul câte unul, în timp ce apa se
ridica.
De aceea ne aflam acolo, la ceremonie. Ziarele m-au numit
Îngerul din Autobuzul Şcolii.
Şi tocmai Hernandez, dintre toţi oamenii, a ales fix momentul
acela să se dea la mine.
Hernandez, partenerul meu de trei ani. Hernandez, la care nu mă
gândisem niciodată aşa. Hernandez, care era chipeş într-un mod
atât de perfect, încât nici măcar nu-l mai consideram astfel.
Arăta ca o păpuşă Ken latino, în slujba pompierilor – bizar de
perfect, încât nici nu părea a fi real. Ridica greutăţi, folosea aţă
dentară şi loţiune tonică, iar abdomenul lui plat ca o masă de călcat
şi dinţii săi albi, perfect aliniaţi, erau capcane sigure pentru
doamnele naive."
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
