Și mă întunec (Saga Cuceritorului - vol.1) - Kiersten White citește bestseller online gratis PDf 📖
- AUTOR: Kiersten White
- CATEGORIA: Science Fiction
- NR. DE PAGINI: 460
- LIMBA: Română
Cărți «Și mă întunec (Saga Cuceritorului - vol.1) - Kiersten White citește bestseller online gratis PDf 📖». Rezumatul cărții:
Top cele mai bune cărţi online gratis Și mă întunec (Saga Cuceritorului - Partea I) - Kiersten White carte .PDF
Fragment
1435: Sighişoara, Transilvania
Vlad Dracul se înnegură ca o furtună atunci când doctorul îi aduse la cunoştinţă că soţia sa dăduse naştere unei fete. Ceilalţi copii ai săi – unul de la prima soţie, acum aproape bărbat în toată firea, ba chiar şi un bastard de la amanta sa, născut anul trecut – erau băieţi. Nu se gândise că sămânţa sa era atât de slabă cât să producă o fată. Împinse uşa şi intră în aerul închis şi greu din odaie. Mirosea a sânge şi frică, ceea ce îl umplu de dezgust. Căminul lor din cetatea fortificată a Sighişoarei nu se apropia câtuşi de puţin de ceea ce el merita. Se afla lângă poarta principală, în aglomeraţia din piaţă, lângă o alee ce duhnea a excremente umane. Corpul său de gardă, care însuma zece bărbaţi, era mai mult de ceremonie, atribuindu-i calitatea de preamărit locţiitor. Ar fi putut să fie guvernatorul militar al Transilvaniei, însă trebuia să fie domnitorul întregii Valahii. Poate că de asta fusese blestemat cu o fată. O altă insultă adusă onoarei sale. Făcea parte din Ordinul Dragonului, aprobat de însuşi papa. El trebuia să fie voievodul, comandantul militar suprem, însă pe tron şedea fratele său, în vreme ce el era guvernatorul saşilor care se aşezaseră pe pământul ţării sale. Curând, avea să le prezinte onorul în vârful unei săbii. Vasilisa zăcea culcată pe pat, leoarcă de sudoare şi gemând de durere. Fără doar şi poate, slăbiciunea care se înrădăcinase în pântecele ei îi aparţinea întru totul. Lui i se întoarse stomacul la vederea ei, acum o prinţesă lipsită de atitudine şi ţinută. Doica îi întinse un mic monstru roşu la faţă şi care urla. Nu avea nume pentru fete. Vasilisa, fără nicio îndoială, ar fi vrut ceva care să-i onoreze familia, dar Vlad îi ura pe voievozii moldoveni din care se trăgea ea, pentru că nu reuşiseră să-i aducă vreun avantaj politic. Deja îşi numise bastardul Vlad, după el. Avea s-o numească la fel şi pe fiica sa.
Recenzie şi descriere
Fragment
1435: Sighişoara, Transilvania
Vlad Dracul se înnegură ca o furtună atunci când doctorul îi aduse la cunoştinţă că soţia sa dăduse naştere unei fete. Ceilalţi copii ai săi – unul de la prima soţie, acum aproape bărbat în toată firea, ba chiar şi un bastard de la amanta sa, născut anul trecut – erau băieţi. Nu se gândise că sămânţa sa era atât de slabă cât să producă o fată. Împinse uşa şi intră în aerul închis şi greu din odaie. Mirosea a sânge şi frică, ceea ce îl umplu de dezgust. Căminul lor din cetatea fortificată a Sighişoarei nu se apropia câtuşi de puţin de ceea ce el merita. Se afla lângă poarta principală, în aglomeraţia din piaţă, lângă o alee ce duhnea a excremente umane. Corpul său de gardă, care însuma zece bărbaţi, era mai mult de ceremonie, atribuindu-i calitatea de preamărit locţiitor. Ar fi putut să fie guvernatorul militar al Transilvaniei, însă trebuia să fie domnitorul întregii Valahii. Poate că de asta fusese blestemat cu o fată. O altă insultă adusă onoarei sale. Făcea parte din Ordinul Dragonului, aprobat de însuşi papa. El trebuia să fie voievodul, comandantul militar suprem, însă pe tron şedea fratele său, în vreme ce el era guvernatorul saşilor care se aşezaseră pe pământul ţării sale. Curând, avea să le prezinte onorul în vârful unei săbii. Vasilisa zăcea culcată pe pat, leoarcă de sudoare şi gemând de durere. Fără doar şi poate, slăbiciunea care se înrădăcinase în pântecele ei îi aparţinea întru totul. Lui i se întoarse stomacul la vederea ei, acum o prinţesă lipsită de atitudine şi ţinută. Doica îi întinse un mic monstru roşu la faţă şi care urla. Nu avea nume pentru fete. Vasilisa, fără nicio îndoială, ar fi vrut ceva care să-i onoreze familia, dar Vlad îi ura pe voievozii moldoveni din care se trăgea ea, pentru că nu reuşiseră să-i aducă vreun avantaj politic. Deja îşi numise bastardul Vlad, după el. Avea s-o numească la fel şi pe fiica sa.
Recenzie şi descriere
„Și mă întunec” este un roman extrem de complex care îmbină mai multe genuri narative, amestecând istoria și romantismul cu o doză bună de suspans. Nu este o fantezie așa cum ar putea să pară din titlu și copertă, deoarece evenimentele povestite sunt inspirate dintr-un context real, asezonate cu o doză bună de imaginație, care fuzionează și dă naștere unei povești interesante și remarcabile.
Punctul central este Lada, fiica lui Vlad Dracul, cel mai faimos vampir din toate timpurile, precum ne-a învățat magia lui Bram Stoker. Dar fascinația și enigmă acestui personaj istoric a făcut să se țeasă o legendă eternă în jurul său, deși în această poveste găsim foarte puține informații despre el, pentru că aici Vlad este un personaj secundar ce lasă spațiu pentru fiica sa, care devine lumina și întunericul întreagii povești.
Contextul istoric este unul special deoarece povestea este setată în Europa de Est și Imperiul Otoman din secolul al XV lea, ceva ce nu am mai întâlnit în literatura Young Adult. Imperiul Otoman fost cel mai mare imperiu cunoscut vreodată, un imperiu a cărui religie a fost islamul. Imperiul stăpânește mai multe teritorii vasale precum Valahia, Ungaria, Albania ... și dorește să cucerească și Constantinopolul. Deși puterea sultanului Murad nu este contestată, cu toate acestea, există o tensiune politică: Țara Românească vrea să devină independentă, Ungaria dorește mai multă putere, Constantinopolul operează în secret și ienicerii, soldații sclavi aduși din străinătate, sunt încă loiali patriei lor.
Vlad își părăsește copii, pe Lada și Radu, ca ostatici ai Imperiului Otoman. Această alegere tristă este dictată de motive politice și istorice și mai ales dintr-o lipsă totală de dragoste adevărată și profundă pentru copiii săi. Radu nu a avut niciodată o relație reală cu tatăl său, în timp ce Lada suferă teribil și concepe un plan de răzbunare. Nici frumoasă, nici blândă sau milostivă, este la ani lumină de prototipul unei prințese obișnuite. Personalitatea ei poate crea uimire și mirare, dar și venerație chiar și atunci când se complace în sentimentalism. Cu toate acestea, în ciuda faptului că este sălbatică, niciodată nu pare exagerată sau neplauzibilă, motivațiile sale sunt puternice, bine înrădăcinate și cititorul pătrunde în miezul evenimentulor alături de ea.
Lada este o forță a naturii, o fiară fără inimă și suflet care ucide dușmanii, luptă cu cuțite și săbii și singurul lucru pe care îl iubește este țara sa.
„În noaptea nunții, zise ea, îți voi tăia limba și o voi înghiți. Atunci, ambele limbi care au rostit jurămintele de căsătorie îmi vor aparține mie, iar eu voi fi măritată cu mine însumi. Tu probabil că te vei îneca în propriul tău sânge, ceea ce va constitui o mare nefericire, dar eu voi fi atât soț, cât și soție, și ca atare nu o văduvă care să inspire milă. “
Ea trebuie, de asemenea, să se confrunte cu faptul că este femeie și, de obicei, femeile în acel moment erau adesea privite ca instrumente pe care bărbații le foloseau pentru a-și atinge scopurile. Mai mult, Lada este un adevarat anti-erou, o șmecheră reală, care este mult mai mult decât Celaena din seria Tronul de cleștar sau alte eroine din romanele fantasy.
„Un dragon nu se târa pe burtă în fața dușmanilor, cerșindu-le ajutorul. Un dragon nu jura să scape lumea de necredincioși ca apoi să-i invite la el acasă.Un dragon nu fugea din țara lui în toiul nopții ca un criminal. Un dragon ardea totul în jurul lui, până ce era purificat în cenușă. “
Radu este fratele dulce, frumos, delicat, sensibil și are în comun cu Lada numai ADN-ul. De fapt, cei doi sunt prieteni/inamici, se ajuta, dar se și insultă în același timp, iar relația lor este o luptă constantă, mai degrabă decât o relație de frăție.
Viața li se schimbă atunci când tatăl lor îi părăsește în Imperiul Otoman. Acest gest mărește și mai mult decalajul care există între copii și părinte, și forțează frații să crească într-o societate cu tradiții opuse acestora.
Radu în schimb se simte ușurat. El nu a fost iubit de tatăl său, a urât viața dusă la curtea valahă încât nu vrea să se întoarcă acasă.Casa lui devine Imperiul Otoman.
Cu idei diferite despre cum ar trebui să fie viitorul, cei doi frați ar fi despărțiți in mod inexorabil, dacă nu ar fi avut în comun, iubirea pentru același om: Mehmed, fiul sultanului.
Mehmed este punctul de întâlnire al tuturor. El are nevoie de protecție și strategii, arme pe care cei doi frați i le pun la dispoziție cu plăcere, îl ajută și îl protejează.
Acest triunghi amoros este una dintre cele mai pline de viață pete din roman, deoarece creează scântei, certuri, nevroze, furie și detașare, setea de răzbunare, dorința de a atinge un obiectiv, ceea ce face ca complotul acestui roman să fie magnific.
„Așadar, întrebarea este, fiică a Dragonului, ce ești dispusă să sacrifici? Ce vei pierde tu pentru a deveni o femeie puternică? “
În romanul„Și mă întunec” am găsi un autor, cu un stil matur și atractiv, care dă mare atenție detaliilor și care a creat personaje reale și solide. Povestea este spusă la persoana a treia și faptele narate privesc pe Lada și fratele ei Radu, care este însoțită de figura tânărului Mehmed Cuceritorul (Mehmed al II lea): activitatea de documentare impecabilă efectuată de autor, reușește să pună în evidență fiecare din cei trei protagoniști, familiarizează cititorul cu figura lui Radu cel Frumos, despre care se știe puține și crează pe Lada, singurul personaj fictiv din carte , dar personaj care are toate caracteristicile lui Vlad al III lea, a cărui acțiuni a inspirat legenda lui Dracula. Descrierile de locație sunt foarte precise și am avut impresia că în fața ochilor mei locurile descrise au prins viață, chiar mi s-a părut ca am simțit unele mirosuri descrise cu o asemenea grijă, că mintea cititorului imediat le face reale. Sentimentele experimentate de către cele trei personaje principale sunt bine definite și deși nu i-am putut ajuta, sfătui, am empatizat cu ei, i-am iubit, dar totuși au fost și momente când i-am urât, un pic. Lada și Mehmed sunt foarte asemănători, ambii luptă pentru țara lor și amândoi sunt dispuși să facă orice, nu au scrupule și sunt gata să sacrifice chiar și pe cei pe care îi iubesc ca să își atingă ținta, în timp ce Radu este mai puțin combativ, mai puțin violent, este mult mai atent, ascultă, observă și captivează cu frumusețea lui. Radu mereu caută un pic de „pace personală“, un loc unde să se simtă acasă și reușește încet să își găsească drumul și să se accepte. Trei personaje atât de diferite, dar atât de similare, care cresc capitol cu capitol, se maturizează și se schimbă în timp ce acționează să își atingă scopul lor final.
Am apreciat locul care îi este dat religiei în această carte și intrigilor politice care s -au dovedit mult mai complexe decât multe intrigi din romanele fantasy.
Pe scurt: O poveste rafinată într-o realitate paralelă, un context medieval fascinant, în care eroina este o versiune de sex feminin a lui Vlad Țepeș, voievodul teribil și mitic din spatele legendei lui Dracula. O poveste care începe imediat după nașterea Ladei Draculea si ne poartă pașii alături de copilul și apoi adolescenta Lada, prizonieră la curtea sultanului. O poveste presărată cu obstacole, întrebări despre identitate și conspirații, reflecții privind statutul femeilor, tradari, secrete, toate desigur, pe drumul spre maturitate.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
