Dincolo de iarnă de Isabel Allende romane cărți .pdf 📖
- AUTOR: Isabel Allende
- CATEGORIA: Romane Conteporane
- NR. DE PAGINI: 207
- LIMBA: Română
Cărți «Dincolo de iarnă de Isabel Allende romane cărți .pdf 📖». Rezumatul cărții:
In Brooklynul inzapezit, o tamponare ușoară în trafic declanșează o neașteptată poveste de iubire tîrzie. Richard Bowmaster, un profesor universitar ipohondru și solitar, lovește mașina condusă de o guatemaleză, Evelyn Ortega, care trăiește și lucrează ilegal în casa unui afacerist dubios. Ceea ce la început pare un accident minor ia o turnură neașteptată cînd tînăra, în mod evident terorizată, sună la ușă lui Richard. Speriat, acesta cere ajutorul Luciei Maraz, proaspata lui chiriașă și colega, o chiliana greu încercată de viața, dar voluntară și optimistă. In jurul acestor trei personaje se construiește un roman bogat, palpitant și de mare intensitate emoțională, care trătează teme de acută actualitate – violentă, imigrația, migrația economică și efectele ei asupra copiilor –, dar din care nu lipsește, ca în multe dintre cărțile lui Isabel Allende, elementul magic și încrederea într-o forța care ajută la restabilirea ordinii și a justitiei naturale.
Dincolo de iarnă de Isabel Allende citește gratis romane .pdfFragment
La sfârşitul lunii decembrie a anului 2015, iarna încă se lăsa aşteptată. A sosit Crăciunul în clinchet sâcâitor de clopoţei şi lumea tot în sandale şi-n mânecă scurtă umbla, unii bucurându-se de anotimpurile astea care o au luat-o razna, alţii îngrijorându-se din cauza încălzirii globale, în vreme ce prin ferestrele deschise brazii de plastic acoperiţi de zăpadă artificială nedumereau veveriţele şi păsările. La trei săptămâni după Anul Nou, când nimeni nu se mai gândea că rămăsese în urmă calendarul, natura s-a trezit brusc, s-a dezmeticit din toropeala tomnatică şi a slobozit cel mai aspru viscol din memoria colectivă. Într-un subsol de pe Prospect Heights, o văgăună de ciment şi cărămidă cu intrarea blocată de un munte de zăpadă, Lucía Maraz blestema frigul. Avea firea stoică a celor din ţara sa: era obişnuită cu cutremurele, inundaţiile, tsunamiurile ocazionale şi cataclismele politice; dacă trecea o bucată bună de timp fără nici o nenorocire, se îngrijora. Totuşi, nimic nu o pregătise pentru iarna siberiană ce
nimerise în Brooklyn din greşeală. Viscolele din Chile se limitau la cordiliera Anzilor şi la sudul extrem, la Ţara de Foc, acolo unde continentul se mărunţeşte în insule biciuite de vântul austral, gerul îţi intră în oase şi viaţa e aspră. Lucía era din Santiago, oraş cu faimă nemeritată de climă benignă, cu ierni umede şi reci şi veri uscate şi fierbinţi. Oraşul e situat între munţi vineţii care se trezesc uneori ninşi; atunci, în crestele de un alb orbitor se reflectă lumina cea mai pură din lume. Extrem de rar, peste oraş cade un fel de pulbere tristă şi palidă, precum cenuşa, care nu apucă să albească peisajul urban şi se transformă rapid într-o mâzgă murdară. Zăpada e pură doar văzută de departe.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
