Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupéry citește top 10 cărți PDF 📖
- AUTOR: Antoine Saint-Exupéry
- CATEGORIA: Jurnal, amintiri
- NR. DE PAGINI: 74
- LIMBA: Română
Cărți «Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupéry citește top 10 cărți PDF 📖». Rezumatul cărții:
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nostalgia inocenţei atinge cote tot mai mari. Personaje ca Micul Prinţ, Prinţul Mîşkin (Idiotul) sau Don Quijote ne aduc în preajma bunătăţii, a idealismului şi a naivităţii molipsitoare. Tânărul prinţ şi al lui trandafir ne învaţă că limpede nu vedem limpede numai cu inima, că prietenii nu îi putem cumpăra de gata şi că toţi oamenii mari au fost cândva copii, chiar dacă nu toţi îşi mai aduc aminte. „A te judeca pe tine însuţi este mult mai greu decât a-i judeca pe alţii. Dacă ajungi să te judeci cum trebuie, înseamnă că eşti într-adevăr un om înţelept”.
Fragment
Pe cînd aveam şase ani am văzut odată o imagine nemaipomenită, într-o carte despre pădurile virgine şi care se numea “Întîmplări trăite”. Imaginea reprezenta un şarpe boa care înghiţea o fiară. Iată copia desenului: 2În carte se spunea: “Şerpii boa îşi înghit prada întreagă, fără să o mestece. Apoi nu se mai pot mişca şi dorm timp de şase luni cît durează digestia.” M-am gîndit mult atunci la aventurile junglei şi, la rîndul meu, am reuşit, cu un creion colorat, să fac primul meu desen, care arăta cam aşa: Am arătat capodopera mea oamenilor mari şi i-am întrebat dacă desenul meu îi înfricoşa. Ei mi-au răspuns: “De ce te-ar înfricoşa o pălărie?” Desenul meu nu reprezenta o pălărie. El reprezenta un şarpe boa care digeră un elefant. Am desenat atunci interiorul şarpelui boa, aşa încît oamenii mari să poată înţelege. Ei au nevoie totdeauna de explicaţii. Desenul meu numărul doi era cam aşa: 3Oamenii mari m-au sfătuit să las la o parte desenele cu şerpi boa închişi sau deschişi şi să mă ocup mai degrabă de geografie, istorie, aritmetică şi gramatică. În felul acesta am abandonat, la vîrsta de şase ani, o carieră nemaipomenită în pictură. Fusesem descurajat de insuccesul primelor mele două desene. Oamenii mari nu înţeleg niciodată nimic singuri şi este obositor pentru copii să le tot explice.
Fragment
Pe cînd aveam şase ani am văzut odată o imagine nemaipomenită, într-o carte despre pădurile virgine şi care se numea “Întîmplări trăite”. Imaginea reprezenta un şarpe boa care înghiţea o fiară. Iată copia desenului: 2În carte se spunea: “Şerpii boa îşi înghit prada întreagă, fără să o mestece. Apoi nu se mai pot mişca şi dorm timp de şase luni cît durează digestia.” M-am gîndit mult atunci la aventurile junglei şi, la rîndul meu, am reuşit, cu un creion colorat, să fac primul meu desen, care arăta cam aşa: Am arătat capodopera mea oamenilor mari şi i-am întrebat dacă desenul meu îi înfricoşa. Ei mi-au răspuns: “De ce te-ar înfricoşa o pălărie?” Desenul meu nu reprezenta o pălărie. El reprezenta un şarpe boa care digeră un elefant. Am desenat atunci interiorul şarpelui boa, aşa încît oamenii mari să poată înţelege. Ei au nevoie totdeauna de explicaţii. Desenul meu numărul doi era cam aşa: 3Oamenii mari m-au sfătuit să las la o parte desenele cu şerpi boa închişi sau deschişi şi să mă ocup mai degrabă de geografie, istorie, aritmetică şi gramatică. În felul acesta am abandonat, la vîrsta de şase ani, o carieră nemaipomenită în pictură. Fusesem descurajat de insuccesul primelor mele două desene. Oamenii mari nu înţeleg niciodată nimic singuri şi este obositor pentru copii să le tot explice.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
