Colin Falconer – Harem. Pdf📚 descarcă gratis .PDF 📖
- AUTOR: Colin Falconer
- CATEGORIA: Literatura Universală
- NR. DE PAGINI: 543
- LIMBA: Română
Cărți «Colin Falconer – Harem. Pdf📚 descarcă gratis .PDF 📖». Rezumatul cărții:
"Muomi îşi lăsă genunchii s se scufunde în covorul de lângă divanul stapânei. - Doamnă? repetă Muomi supusă. Albul ochilor ai părea lluminiscent în penumbra camerei. - Vreau să faci ceva. - încă o lichoare, doamnă? Hurem încuviinţă încet. - Vreau să-l omori pe Mustafa pentru mine." Harem taie respiraţia dezvăluind o lume a intrigilor, senzualităţii şi violenţei, în care un imperiu poate fi controlat de dorinţele unui singur om. O formidabilă saga: sex, violenţă, tragedie, o panoramă a mii de locuri şi întâmplări exotice.
Fragment:
" Altădată aici era linişte.
Altădată i s-ar fi jupuit pielea de pe tălpi celui ce ar fi
ridicat vocea mai mult decât o şoaptă în această curte
împrejmuită de platani şi castani, sanctuarul Alesului lui
Allah pe Pământ, Senior al Seniorilor acestei Lumi, Stăpân al
Gâturilor tuturor Oamenilor, Rege al Credincioşilor şi
Necredincioşilor, împărat al Răsăritului şi Apusului, Ocrotitor
al întregii Omeniri, Spiritul Atotputernic Aducător de linişte
pe Pământ.
Altădată numai murmurul pajilor şi vizirilor tulbura cerbii
păscând şi paradele păunilor din grădini, deoarece afacerile
Imperiului ce cuprindea cele Şapte Minuni ale Lumii se
desfăşurau în sunete sumbre.
Altădată aici era linişte.
Acum, autocare Mercedes trec huruind pe sub Sublima
Poartă, pe lângă Biserica Adormirii Sf. Irene şi pe lângă
fântâna în care călăii îşi spălau de pe securi după fiecare
execuţie. Acum, directori cărunţi şi ieşiţi la pensie din
Frankfurt, Chicago şi Osaka, cu aparate Canon atârnate de
gât şi cu neveste hlizindu-se ca nişte şcolăriţe, sunt conduşi
prin mulţime la Ortakapi de ghizi îmbrăcaţi în blugi, care nici
nu remarcă măcar nişele din zidurile înconjurătoare, cândva
locuri de odihnă veşnică pentru capetele vizirilor Sultanului.
Dincolo de Ortkapi, la câţiva metri de Sala Divanului,
există o inscripţie în zidul de piatră pe care se poate citi:
„Haremul". Patru matroane bătrâne din Ohio se aranjează
sub ea, pentru a se fotografia, în timp ce unul din soţii lor
reglează un Minolta.
— Nu te apleca peste zid, Doris, spune el tărăgănat, nu
ştiu dacă rezistă la greutate.
Marile uşi negre se deschid larg şi grupul este condus
înăuntru, în semiobscuritatea răcoroasă. Un tânăr turc, în
cămaşă descheiată la gât şi pantaloni necălcaţi, cu o engleză
afectată numai puţin de un uşor sâsâit, stă într-o parte şi li
se adresează pe deasupra zumzetului şi ţăcănitului aparatelor foto. "
Fragment:
" Altădată aici era linişte.
Altădată i s-ar fi jupuit pielea de pe tălpi celui ce ar fi
ridicat vocea mai mult decât o şoaptă în această curte
împrejmuită de platani şi castani, sanctuarul Alesului lui
Allah pe Pământ, Senior al Seniorilor acestei Lumi, Stăpân al
Gâturilor tuturor Oamenilor, Rege al Credincioşilor şi
Necredincioşilor, împărat al Răsăritului şi Apusului, Ocrotitor
al întregii Omeniri, Spiritul Atotputernic Aducător de linişte
pe Pământ.
Altădată numai murmurul pajilor şi vizirilor tulbura cerbii
păscând şi paradele păunilor din grădini, deoarece afacerile
Imperiului ce cuprindea cele Şapte Minuni ale Lumii se
desfăşurau în sunete sumbre.
Altădată aici era linişte.
Acum, autocare Mercedes trec huruind pe sub Sublima
Poartă, pe lângă Biserica Adormirii Sf. Irene şi pe lângă
fântâna în care călăii îşi spălau de pe securi după fiecare
execuţie. Acum, directori cărunţi şi ieşiţi la pensie din
Frankfurt, Chicago şi Osaka, cu aparate Canon atârnate de
gât şi cu neveste hlizindu-se ca nişte şcolăriţe, sunt conduşi
prin mulţime la Ortakapi de ghizi îmbrăcaţi în blugi, care nici
nu remarcă măcar nişele din zidurile înconjurătoare, cândva
locuri de odihnă veşnică pentru capetele vizirilor Sultanului.
Dincolo de Ortkapi, la câţiva metri de Sala Divanului,
există o inscripţie în zidul de piatră pe care se poate citi:
„Haremul". Patru matroane bătrâne din Ohio se aranjează
sub ea, pentru a se fotografia, în timp ce unul din soţii lor
reglează un Minolta.
— Nu te apleca peste zid, Doris, spune el tărăgănat, nu
ştiu dacă rezistă la greutate.
Marile uşi negre se deschid larg şi grupul este condus
înăuntru, în semiobscuritatea răcoroasă. Un tânăr turc, în
cămaşă descheiată la gât şi pantaloni necălcaţi, cu o engleză
afectată numai puţin de un uşor sâsâit, stă într-o parte şi li
se adresează pe deasupra zumzetului şi ţăcănitului aparatelor foto. "
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
