Altfel de Îngeri. Vol. 3. Gelozie de Lili St. Crow book pdf 📖
- AUTOR: Lili St. Crow
- CATEGORIA: Science Fiction
- NR. DE PAGINI: 323
- LIMBA: Română
Cărți «Altfel de Îngeri. Vol. 3. Gelozie de Lili St. Crow book pdf 📖». Rezumatul cărții:
Altfel de Îngeri. Vol. 3. Gelozie de Lili St. Crow .PDF
Dragostea este un camp de luptă.
Lumea Reală este un loc înspăimântător. întrebaţi-o despre asta pe Dru Anderson, o fată dură care a pus la pământ un număr destul de mare de tipi răi. E înarmată, periculoasă, şi gata să lupte mai întâi şi abia pe urmă să stea la discuţii. Aşa că o să dureze ceva timp până să-şi dea seama în cine se poate încrede.
Dru a ajuns în sfârşit la Schola Prima — căminul Ordinului şi locul unde se pregătesc djamphirii din Lumea Reală —, dar viaţa ei devine încă şi mai agitată. Pe firmament a apărut o nouă svetocha, o roşcată vicleană numită Anna, care joacă Ordinul pe degetele ei drăgălaşe şi care mai degrabă ar omorî-o pe Dru decât să împartă cu ea lumina reflectoarelor. Şi se pare că Dru are ceva ce Anna îşi doreşte. Iar numele acelui „ceva” se întâmplă să fie Christophe Reynard…
Cum poate crede Dru că Ordinul o va proteja, când conducătoarea lui o vrea dispărută?
Dru Anderson nu se teme de întuneric. Deşi ar trebui.
Fragment
Stau întinsă înir-un pat îngust de o singură persoană, într-o cameră cât o debara, într-un apartament cât o cutie de chibrituri. Caietul cu foi veline pe care am desenat pe drum e mototolit şi colţurile lui dure mă împung în piept; îl strâng şi mai tare în braţe. Dincolo de fereastră, oraşul Brooklyn mârâie ca o bestie mare care doarme. Este zgomotul traficului care se aude în depărtare şi care mormăie pe limba lui. Doar ce s-au întors de la o operaţiune de eradicare a unei infestări cu spirite de şobolani şi sunt rupţi de oboseală. Dincolo de uşa întredeschisă se aude clinchetul paharelor care sunt umplute şi vocea tatălui meu care vorbeşte din nou.
― Trebuie, August. Nu pot s-o las nicăieri în altă parte şi eu trebuie să… Augustine îl întrerupe.
― Lisuse Hristoase, Dwight, ştii cât de periculos e. Şi nu e decât o copilă. De ce s-o laşi cu mine? Îmi afund faţa în pernă. E perna lui Augie. El mi-a pregătit patul şi mi-a pus aşternuturi noi în singurul dormitor din locul ăsta cât o cutie de chibrituri. El şi tata credeau că dorm. Am tras adânc aer în piept. Mirosea a casă de burlac, a aer stătut în care se simţea şi izul fumului de ţigară. S-a auzit zgomotul unui pahar de tărie trântit pe masa din bucătărie. Tata bea. Bea Jim Beam. Şi dacă dădea paharul peste cap în loc să soarbă câte o gură, avea să fie o noapte lungă. Augie se limita la votcă.
― Aici e mai în siguranţă ca oriunde altundeva. Trebuie să fac asta. Din… anumite motive.
― Elizabeth n-ar… Am ciulit puţin urechile, aşa adormită cum eram. Tata nu vorbea niciodată prea mult despre mama. Şi se părea că nici în seara asta nu avea să o facă.
― Nu! S-a auzit din nou clinchet de pahare
― gura unei sticle atingându-se de buza unui pahar.
― Nu-mi spune mie ce-ar face şi ce n-ar face ea! E moartă, Dobroslaw. Nu mi-a mai rămas decât fetiţa mea. Şi o să stea aici. Cred că ticălosul ăla a plecat spre Canada, şi când o să mă întorc…
― Şi dacă nu te mai întorci, Dwight? Dacă rămân eu singur cu toate pe cap?
― Atunci, a spus tata cu voce joasă, în privinţa ei n-ar trebui să-ţi faci deloc griji. Şi ai prieteni care ştiu ce să facă.
― N-am pe nimeni în care să am încredere. August părea morocănos. Habar n-ai cu cine te pui. Presupun că ar trebui să te leg fedeleş şi să mă aşez pe tine ca să te opresc.
― Ar trebui să mă omori, Augie. Hai să nu insistăm prea mult asupra problemei, nu cât timp fetiţa mea e dincolo.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
