Orlando de Virginia Woolf bestseller online gratis .pdf 📖
- AUTOR: Virginia Woolf
- CATEGORIA: Literatura Universală
- NR. DE PAGINI: 287
- LIMBA: Română
Cărți «Orlando de Virginia Woolf bestseller online gratis .pdf 📖». Rezumatul cărții:
Orlando de Virginia Woolf top cele mai bune cărți online gratis, carte .PDF
Orlando: A Biography este un roman de Virginia Woolf , publicat pentru prima dată la 11 octombrie 1928. O poveste plină de spirit inspirată de istoria tumultuoasă a familiei poetului și romancierului aristocratic Vita Sackville-West , iubita și prietena apropiată a lui Woolf, este probabil unul dintre cele mai populare romane ale sale: o istorie a literaturii engleze înformă satirică . Cartea descrie aventurile unui poet care schimbă sexul de la bărbat la femeie și trăiește secole, întâlnind figurile cheie ale istoriei literare englezești. Considerat o feministă clasic, cartea a fost scris despre largcătre oameniiștiință de scriere a femeilor și de gen și studiile transgender . Romanul a fost adaptat de mai multe ori. În 1989, regizorul Robert Wilson și scriitorul Darryl Pinckney au colaborat la o producție teatrală cu un singur actor. Aceasta a avut premiera britanică la Festivalul de la Edinburgh în 1996, Miranda Richardson jucând rolul principal; Isabelle Huppert a cântat în versiunea în franceză, care a fost deschisă la Teatrul Vidy-Lausanne din Lausanne (Elveția) în 1993. O adaptare cinematografică a lui Sally Potter , pur și simplu intitulată Orlando , a fost lansată în 1992, cu rol principalTilda Swinton în rolul principal. O altă etapă de adaptare Sarah Ruhl a avut premiera la New York în 2010, și în 2016, compozitorul Peter Aderhold [ de ] și libretist Sharon L. Joyce a avut premiera o operă bazată pe activitatea la Teatrul de Stat din Braunschweig , precum și un opera de Olga Neuwirth , avută premiera în Opera de Stat din Viena în decembrie 2019.
Orlando: A Biography este un roman de Virginia Woolf , publicat pentru prima dată la 11 octombrie 1928. O poveste plină de spirit inspirată de istoria tumultuoasă a familiei poetului și romancierului aristocratic Vita Sackville-West , iubita și prietena apropiată a lui Woolf, este probabil unul dintre cele mai populare romane ale sale: o istorie a literaturii engleze înformă satirică . Cartea descrie aventurile unui poet care schimbă sexul de la bărbat la femeie și trăiește secole, întâlnind figurile cheie ale istoriei literare englezești. Considerat o feministă clasic, cartea a fost scris despre largcătre oameniiștiință de scriere a femeilor și de gen și studiile transgender . Romanul a fost adaptat de mai multe ori. În 1989, regizorul Robert Wilson și scriitorul Darryl Pinckney au colaborat la o producție teatrală cu un singur actor. Aceasta a avut premiera britanică la Festivalul de la Edinburgh în 1996, Miranda Richardson jucând rolul principal; Isabelle Huppert a cântat în versiunea în franceză, care a fost deschisă la Teatrul Vidy-Lausanne din Lausanne (Elveția) în 1993. O adaptare cinematografică a lui Sally Potter , pur și simplu intitulată Orlando , a fost lansată în 1992, cu rol principalTilda Swinton în rolul principal. O altă etapă de adaptare Sarah Ruhl a avut premiera la New York în 2010, și în 2016, compozitorul Peter Aderhold [ de ] și libretist Sharon L. Joyce a avut premiera o operă bazată pe activitatea la Teatrul de Stat din Braunschweig , precum și un opera de Olga Neuwirth , avută premiera în Opera de Stat din Viena în decembrie 2019.
Fragment
Încă de la apariţie, în 1928, Orlando a stârnit (şi mai stârneşte şi azi) nedumerirea şi fascinaţia cititorilor şi cri- ticilor deopotrivă. Etichetat drept „cea mai lungă şi mai fermecătoare scrisoare de dragoste din literatură“ (Nigel Nicolson), jeu d’esprit (Aiken), „fantasmagorie minunată“ (MacCarthy) – şi lista poate continua –, textul rămâne di - ficil de categorisit (cit. în Maria Di Battista, 2006:6). Prin tonul satiric pronunţat, genul ambiguu, prezenţa elemen- tului fantastic, Orlando pare, la prima citire, un text ra di - cal diferit de celelalte creaţii woolfiene. Început în glumă, ca un omagiu tandru- amuzant adus Vitei Sackville- West, de care Woolf era îndrăgostită, Orlando se transformă, în ciuda dimensiunii comice, într- o me di - taţie profundă asupra naturii complexe a individualităţii, asupra timpului şi memoriei şi a felului în care aces tea ne modelează. O componentă esenţială vizează felul în care este construită sexualitatea la răscrucea dintre social, cul - tu ral, psihologic şi biologic. Natura parodică a proiectului are o serie de motivaţii care vor fi investigate mai în amă - nunt în paginile care urmează. Abordarea swiftiană pare, într- adevăr, diferită de stilul obişnuit al ficţiunilor Virginiei Woolf. În pofida receptării critice confuze, Orlando se încadrează absolut firesc în canonul woolfian, fiind consec - vent atât cu intenţiile, cât şi cu evo luţia autoarei. Născută în 1882 într- o familie cu o bogată tradiţie lite - rară (tatăl său, Leslie Stephen, este editorul impresionantului Dicţionar biografic naţional), Virginia Woolf ilustrează prin viaţa şi prin opera sa transformările dramatice din socie - tatea britanică de la sfârşitul secolului al XIX- lea şi înce pu - tul secolului XX. În atmosfera victoriană a copilăriei se împletesc atitudinile conservatoare în ceea ce priveşte struc - tura şi dinamica familiei cu cele umanist- liberale ale tată - lui. Acesta îşi încurajează fiica să citească şi îi dă acces fără restricţii la impresionanta sa bibliotecă. Lipsa unei edu caţii formale este astfel compensată prin lecturile avide, care îi dezvăluie copilei timide şi bolnăvicioase lumi greu accesibile femeilor din epoca respectivă. În ciuda „evazionismului“ literar, copilăria îi e marcată de nedumerirea – uneori fascinantă, alteori doar dureroasă – provocată de poziţia precară pe care simte că o are în această familie numeroasă, dominată de un tată taciturn şi impre- vizibil şi o mamă angelică, dar inaccesibilă. Mica Virginia Stephen înţelege că adevăratele sensuri se găsesc dincolo de cuvinte şi că nespusul relaţiilor umane e mult mai cap- tivant decât ceea ce articulează limbajul. Mai înţelege de timpuriu şi că mintea este un mozaic predominant asime - tric şi că viaţa interioară se găseşte adeseori în contratimp cu exigenţele sociale impuse de existenţa cotidiană. Cu toate acestea, îşi păstrează convingerea, sau măcar speranţa, că există ceva care ţine laolaltă, oricât de precar, aceste ex - treme. În mare măsură, opera ei, de la scrierile cri tice la non- ficţiune şi la ficţiune, poate fi văzută drept o căutare a momentului de fuziune, a cărui intensitate îi com pen - sează cu vârf şi îndesat efemeritatea.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
