Tema pentru acasă de Nicolaie Dabija carte PDF 📖
- AUTOR: Nicolaie Dabija
- CATEGORIA: Cărți romantice
- NR. DE PAGINI: 248
- LIMBA: Română
Cărți «Tema pentru acasă de Nicolaie Dabija carte PDF 📖». Rezumatul cărții:
În vara anului 2007 am murit. Era luna când împlineam 59 de ani. Căzusem de pe o stâncă din preajma mănăstirii Ţipova de lângă râul Nistru. Şi atunci, în acele clipe dintre viaţă şi moarte, iar mai exact, dintre moarte şi viaţă, mi s-a arătat această carte: mai întâi am văzut-o − toată! – în câteva fracţiuni de secundă, apoi, pe măsură ce trecea timp, aceasta mi se dezvăluia filă cu filă, frază cu frază, cuvânt cu cuvânt, în toată dimensiunea ei. În acele clipe de la fundul prăpastiei am văzut, ca în lumina unui reflector, nişte bărbaţi, femei şi copii adunaţi în preajma mea, ca să mă încurajeze, ca să mă susţină, ca să-mi întindă mâna şi să mă ridice din bezna în care mă prăbuşisem: erau fiinţe necunoscute, care au revenit ulterior, la fel de vag, şi-n sala de operaţii, şi pe pat de convalescenţă, să-mi povestească, dar nu în cuvinte, ci mai degrabă cu ajutorul unor imagini, naraţiunea care urmează. Ea mi s-a arătat într-un fel ca o amintire din viaţa altcuiva, ca o developare a unor evenimente ce au avut loc cu mult înainte de naşterea mea, ca o răzbunare, ca o îndeplinire a unor obligaţii. Scrierea cărţii le-o datorez acelor necunoscuţi care m-au readus la viaţă. Ea este a lor. Eu n-am făcut decât să aştern pe file ceea ce mi-au relatat ei.
Credeam că știu ce înseamnă Iubirea, pînă nu m-am convins, citind acest roman, că ceea ce știu despre Iubire nu e decît o firimitură. Credeam că știu ce înseamnă comunism, stalinism, colectivism din învățările bunicilor, pînă nu m-am convins, citind acest roman, că ceea ce știu despre toate nu e decît o schiță proiectată invizibil comparativ cu marele tablou al adevărului. Am simțit nu doar cu rațiunea ci și cu duhul ororile și dobitocirea acelor vremuri.
Am învățat că odată cu ”libertatea” pe care ne-o dăruia cu atîta ”bunătate” tovarășul Stalin, trebuia să trăim fericiți prin (culmea!) poruncă. ”De azi încolo, sunteți liberi, dragi tovarăși! Marele Stalin, părintele popoarelor, v-a eliberat. El vă poruncește să fiți fericiți!”
Și de ce să nu ne poruncească? Că doar, mîndru că nu putea să scrie și să citească, tresărea fericit la ideea că e cel care a pus bazele creării unei societăți fără clase; unde clasa muncitoare, unica demnă de atenție și putere să împînzească peste tot. Cei care nu puteau fi dominați și stăpîniți: intelectuali, savanți, filozofi, medici, ingineri și alți învățați trebuiau neapărat subjugați, întemnițați și puși la munci grele, fiind socotiți ca elemente primejdioase. ” Ceea ce nu poate fi controlat trebuie interzis și lichidat. Omul nu trebuie învățat cum să gîndească, el trebuie învățat ce trebuie să gândească..."
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
