Ceva în apă de Catherine Steadman (Descarcă cartea online gratis .pdf) .pdf 📖
- AUTOR: Catherine Steadman
- CATEGORIA: Detectivi/ Thriller-e
- NR. DE PAGINI: 293
- LIMBA: Română
Cărți «Ceva în apă de Catherine Steadman (Descarcă cartea online gratis .pdf) .pdf 📖». Rezumatul cărții:
Ceva în apă de Catherine Steadman top cele mai vindute cărți a anului , acum și online gratis carte .PDF
Dacă ar trebui să iei o singură decizie care să-ți schimbe viața, ai face-o?
Dacă ar trebui să iei o singură decizie care să-ți schimbe viața, ai face-o?
Erin este o realizătoare de filme documentare pe cale să dea lovitura. Mark este un investitor bancar arătos, cu planuri mari. Cei doi pleacă în luna de miere pe insula tropicala Bora Bora, unde se bucură de soare, de plajă și unul de celălalt. Dar cînd fac scuba diving în marea cristalina, găsesc ceva în apa...
Pot visele să devină coșmaruri?
Deodată, cuplul are de luat o hotărîre periculoasă: sa spună adevarul sau să pastreze secretul. Pînă la urmă, doar ei știu, deci ce rău ar face? Decizia lor declanșeaza, însă, evenimente devastatoare.
Fragment
Te-ai întrebat vreodată cât durează să sapi un mormânt? Nu te mai întreba. Pare o eternitate. Indiferent cât crezi că durează, înmulţeşte cu doi. Sunt sigură că ai mai văzut asta în filme: eroul, poate cu un pistol la cap, sapă tot mai adânc în pământ, transpirând şi mormăind, până când ajunge la o adâncime de un metru optzeci în propriul mormânt. Sau doi pungaşi nefericiţi care discută şi glumesc în haosul nebunesc şi ilar, în timp ce sapă frenetic, ţărâna zburând spre cer cu o uşurinţă ca în desene animate. Nu se întâmplă aşa. E greu. Nimic în privinţa asta nu e uşor. Solul este dur, dens şi greu manevrabil. E al naibii de dificil. E o acţiune plictisitoare, durează mult şi trebuie terminată. Stresul, adrenalina, animalul disperat care are nevoie s-o facă te susţin aproximativ douăzeci de minute. Apoi te prăbuşeşti. Muşchii ţi se desprind de oasele braţelor şi picioarelor. Simţi piele pe os, os pe piele. Te doare inima în urma şocului de adrenalină, îţi scade glicemia în sânge şi ajungi la capătul puterilor. La capătul capătului. Însă e clar ca bună-ziua că groapa va fi săpată, indiferent de starea ta bună sau proastă, că te simţi terminat ori nu. Apoi schimbi viteza. Ajungi la jumătatea maratonului, când ce era nou a dispărut, şi trebuie să termini chestia asta blestemată şi nefericită. Ai investit şi eşti implicat cu totul. Le-ai spus tuturor prietenilor tăi ce o să faci, i-ai făcut să-şi făgăduiască donaţiile unei oarecare asociaţii de caritate sau alteia, una cu care ai o vagă legătură. Au promis vinovaţi mai mulţi bani decât voiau să dea cu adevărat, simţindu-se obligaţi din cauza unei călătorii cu motocicleta sau a altei chestii pe care au făcut- o la universitate, detalii cu care te plictisesc de fiecare dată când se îmbată. Încă vorbesc despre maraton, rămâi cu mine. Apoi ieşi afară în fiecare seară, de capul tău, cu căştile pe urechi, adăugând mile pentru asta. Astfel încât să poţi lupta cu tine, să lupţi cu corpul tău, chiar acolo în momentul ăla, în acel moment dezolant, ca să vezi cine câştigă. Nimeni altcineva în afara ta nu priveşte. Şi nimănui în afara ta nu-i pasă cu adevărat. Eşti doar tu cu tine însuţi încercând să supravieţu-ieşti. Aşa simţi când sapi un mormânt, de parcă muzica a încetat, însă tu nu poţi să te opreşti din dansat. Pentru că dacă nu mai dansezi, mori.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
