Dr. Brené Brown - Darurile imperfecţiunii descarcă cărți online gratis .pdf 📖
- AUTOR: Dr. Brené Brown
- CATEGORIA: Psihologie
- NR. DE PAGINI: 184
- LIMBA: Română
Cărți «Dr. Brené Brown - Darurile imperfecţiunii descarcă cărți online gratis .pdf 📖». Rezumatul cărții:
Darurile imperfecţiunii de Dr. Brené Brown descarcă top cele mai bune cărţi de pshihologie online gratis .PDF
Renunţă la cel care crezi că trebuie să fii şi acceptă-te aşa cum eşti
Dr. Brené Brown
Atunci când începi să vezi un tipar care se repetă în viaţa ta, nu
îl mai poţi ignora. Crede-mă, am încercat, dar când acelaşi adevăr
începe să se repete din ce în ce mai des, devine din ce în ce mai
greu să pretinzi că este o simplă coincidenţă. Spre exemplu, indife-
rent cât de mult am încercat să mă autoconving că şase ore de
somn pe noapte îmi sunt suficiente, ori de câte ori dorm mai puţin
de opt ore mă trezesc anxioasă, nerăbdătoare şi tânjesc după carbo-
hidraţi, care să compenseze energia pierdută prin suprimarea som-
nului. Este un tipar. Un alt obicei de-al meu este cel al amânării:
întotdeauna amân lucrul la o carte sau reorganizarea casei, petre-
când în schimb mult prea mult timp şi cheltuind mult prea mulţi
bani pentru a cumpăra produse pentru birou şi sisteme de organi-
zare. De fiecare dată.
Unul din motivele pentru care este imposibil să ignorăm tipa-
rele pe care le-am descoperit în viaţa noastră este că mintea noastră
este special concepută pentru a căuta aceste tipare, conferindu-le
semnificaţie. Acest lucru este valabil în mod particular pentru
mine, căci m-am pregătit ani la rând în acest scop, iar la ora actuală
îmi câştig existenţa în acest fel.
Munca mea de cercetare constă în observarea comportamen-
tului uman pentru a identifica şi pentru a descoperi conexiunile
subtile, relaţiile şi tiparele care conferă semnificaţie gândurilor,
comportamentelor şi sentimentelor noastre.
Sinceră să fiu, îmi place ce fac. Studierea tiparelor este un lucru
minunat şi unicele dăţi în care am încercat să ignor tiparele desco-
perite s-au referit strict la viaţa mea personală şi la vulnerabilităţile
de care încercam din răsputeri să uit. Această situaţie s-a schimbat
în noiembrie 2006, când studiul în urma căruia am ajuns să scriu
această carte m-a condus la concluzii surprinzătoare. Pentru prima
dată în cariera mea, eram disperată că trebuie să îmi ignor propriile
concluzii rezultate din cercetarea făcută.
Până atunci, mă consacrasem studierii profesionale a emoţiilor
dificile precum ruşinea, teama şi vulnerabilitatea. Am scris mai
multe articole academice despre ruşine, am creat instrumente de
cultivare a flexibilităţii în faţa ruşinii pentru terapeuţii profesionişti
care se ocupă de sănătatea mintală şi de dependenţe, şi am scris o
carte despre aceste metode pe care am intitulat-o Credeam că
numai eu sunt în această situaţie.
Am adunat mii de poveşti adevărate de viaţă de la oameni care
trăiesc în toate colţurile ţării, cu vârste între 18 şi 87 de ani, care
m-au ajutat să descopăr tipare noi, despre care doream să aflu mai
multe. Practic, nu există om care să nu se lupte cu ruşinea şi cu
teama că nu este suficient de bun. Din păcate, marea majoritate se
tem să îşi reveleze sinele real. Vestea bună este că în acest noian
imens de date acumulate am găsit şi nenumărate poveşti ale unor
oameni care trăiesc cu adevărat vieţi uimitoare şi admirabile.
Renunţă la cel care crezi că trebuie să fii şi acceptă-te aşa cum eşti
Dr. Brené Brown
Lucrul cel mai curajos pe care îl putem face vreodată este să
ne asumăm povestea vieţii noastre şi să ne iubim pe noi înşine de-a lungul acestui proces.
ne asumăm povestea vieţii noastre şi să ne iubim pe noi înşine de-a lungul acestui proces.
Atunci când începi să vezi un tipar care se repetă în viaţa ta, nu
îl mai poţi ignora. Crede-mă, am încercat, dar când acelaşi adevăr
începe să se repete din ce în ce mai des, devine din ce în ce mai
greu să pretinzi că este o simplă coincidenţă. Spre exemplu, indife-
rent cât de mult am încercat să mă autoconving că şase ore de
somn pe noapte îmi sunt suficiente, ori de câte ori dorm mai puţin
de opt ore mă trezesc anxioasă, nerăbdătoare şi tânjesc după carbo-
hidraţi, care să compenseze energia pierdută prin suprimarea som-
nului. Este un tipar. Un alt obicei de-al meu este cel al amânării:
întotdeauna amân lucrul la o carte sau reorganizarea casei, petre-
când în schimb mult prea mult timp şi cheltuind mult prea mulţi
bani pentru a cumpăra produse pentru birou şi sisteme de organi-
zare. De fiecare dată.
Unul din motivele pentru care este imposibil să ignorăm tipa-
rele pe care le-am descoperit în viaţa noastră este că mintea noastră
este special concepută pentru a căuta aceste tipare, conferindu-le
semnificaţie. Acest lucru este valabil în mod particular pentru
mine, căci m-am pregătit ani la rând în acest scop, iar la ora actuală
îmi câştig existenţa în acest fel.
Munca mea de cercetare constă în observarea comportamen-
tului uman pentru a identifica şi pentru a descoperi conexiunile
subtile, relaţiile şi tiparele care conferă semnificaţie gândurilor,
comportamentelor şi sentimentelor noastre.
Sinceră să fiu, îmi place ce fac. Studierea tiparelor este un lucru
minunat şi unicele dăţi în care am încercat să ignor tiparele desco-
perite s-au referit strict la viaţa mea personală şi la vulnerabilităţile
de care încercam din răsputeri să uit. Această situaţie s-a schimbat
în noiembrie 2006, când studiul în urma căruia am ajuns să scriu
această carte m-a condus la concluzii surprinzătoare. Pentru prima
dată în cariera mea, eram disperată că trebuie să îmi ignor propriile
concluzii rezultate din cercetarea făcută.
Până atunci, mă consacrasem studierii profesionale a emoţiilor
dificile precum ruşinea, teama şi vulnerabilitatea. Am scris mai
multe articole academice despre ruşine, am creat instrumente de
cultivare a flexibilităţii în faţa ruşinii pentru terapeuţii profesionişti
care se ocupă de sănătatea mintală şi de dependenţe, şi am scris o
carte despre aceste metode pe care am intitulat-o Credeam că
numai eu sunt în această situaţie.
Am adunat mii de poveşti adevărate de viaţă de la oameni care
trăiesc în toate colţurile ţării, cu vârste între 18 şi 87 de ani, care
m-au ajutat să descopăr tipare noi, despre care doream să aflu mai
multe. Practic, nu există om care să nu se lupte cu ruşinea şi cu
teama că nu este suficient de bun. Din păcate, marea majoritate se
tem să îşi reveleze sinele real. Vestea bună este că în acest noian
imens de date acumulate am găsit şi nenumărate poveşti ale unor
oameni care trăiesc cu adevărat vieţi uimitoare şi admirabile.
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
