Si acum sa ne întoarcem la nava. Nu vreau sa ma înţelegeţi greşit. Grosimea acestei nave este doar de 3-4 atomi şi este plata deasupra şi dedesupt. Are o lungime cam cat doua blocuri de locuinţe şi este rotunda. A fost realizata pentru a se ataşa şi pentru a reliza o digresiune în propia voastră merkaba. De obicei, se afla pe o frecventa superiaora Pământului (cu o subunitate de frecventa dimensionala). Se afla în subsol, la o mila depărtare de suprafaţa planetei.

  După ce marţienii au eşuat cu experimentul din Atlantida, au fost aproximativ 4.000 ani în care viaţa pe Pământ s-a apropiat din ce în ce mai mult de haos. Cu aproximativ în urma cu 12.500 de ani, Pământul s-a plasat în timpul corespunzător procesiunii echinocţiilor, gata sa sufere o noua schimbare de poli. Thoth a ridicat nava, s-a întors în insula Undal din Atlantida şi a luat cu el aproximativ 16.000 de maeştrii înălţaţi. Undal a fost ultima parte din Atlantida care s-a scufundat. Thoth şi mestrii înălţaţi au călătorit apoi înapoi la Marea Piramida, în timp ce campul magnetic al planetei se prăbuşea. Acest colaps al campului magnetic a durat 3 zile şi jumătate. El a luat memoria planetei noastre cu el. Memoria noastră colectiva este dependenta în mod direct de campul magnetic al Pământului, aşa ca daca acesta se prăbuşeşte, noi nu avem nici o idee despre locul în care ne aflam. Este ca o întoarcere în sălbăticie. Dar daca stăpâneşti merkaba, poţi creea propiul tau camp magnetic din campurile contra-rotative de lumina şi poţi să-ţi păstrezi memoria.

  Maeştrii au aterizat pe vârful Marii Piramide, care a fost construita într-un asemenea fel ca prezenta o platforma perfecta de aterizare pentru nave spaţiale. Acolo ei au format un merkaba din care s-a extins un camp de energie contra-rotitor la o distanta de 1,6 mile în spatiu. Maeştrii au controlat axa, clătinarea acesteia şi orbita planetei pe parcursul celor trei zile şi jumătate. De fapt, ei au schimbat orbita; aceasta avea o periodicitate de 360 de zile, iar acum are o peeeriodicitate de 365 1/4 zile.

  Maeştrii au stat în aceasta nava în perioada când campul magnetic s-a prăbuşit, iar la sfârşitul acestor zile au găsit o lume cu totul noua. Atlantida nu mai era. Porţiuni din ceea ce reprezintă acum SUA s-au ridicat deasupra apei, iar planeta se situa pe un nivel dimensional diferit, cu mult mai jos. Din aceassta cauza arheologii nu pot găsi nici o dovada. Ei caută pe o frecventa de vibraţie greşită.

  Maeştrii au intrat în Marea Piramida printr-un tunel circular care duce către oraşul subteran. Ra a luat cu el o treime din maeştri; Tat, fiul lui Thoth se afla printre ei. Oamenii din acest oraş subteran au format frăţietatea Tat şi acolo se afla o mare comunitate de fiinţe nemuritoare care trăiesc şi în ziua de astăzi.

  Apoi nava a zburat către lacul Titicaca şi către Insulele soarelui. Acolo Thoth a lăsat o alta treime din maeştrii care au înfiinţat imperul Inca. Apoi nava s-a îndreptat către Himalaya unde a debarcat Araagat. Restul maeştrilor înălţaţi s-a întors la Sfinx, au ridicat nava pe un nivel superior de vibraţie, astfel încât aceasta sa poată trece prin Pământ şi apoi s-au plasat în subteran, lao distanta de o mila de suprafaţa pământului într-o camera circulara, unde nava a rămas pana în anul 1989.

  Aceste trei locuri – oraşul subteran, Insulele Soarelui ai Himalaya, au fost alese din motive specifice care aveau de a face cu ştiinţa geomanţiei, aşa cum a fost ea clarificata de către maeştrii pentru crearea unei matrice pentru o conştiinţă Christica sintetica; aspectul Mayas-Incas a devenit contrapartea feminina a matricei iar Aspectul himalayan a devenit punctul neutru al matricei (reţelei).

  Sursa: fragment din cartea lui Bob Frissel „Nothing în This Book Is True, But It's Exactly How Things Are” (Nimic din aceasta carte nu este adevărat, dar aşa stau lucrurile). Domnul Frissell a preluat următoarele informaţii din seminarul „Floarea Vieţii”, care a fost susţinut de Drunvalo Melchizedek.

          SFÂRŞIT