Despre adevar carti povesti pentru copii PDF 📖

ORWELL ON TRUTH

Copyright © The Estate of late Sonia Brownell Orwell

Compilation copyright © Harvill Secker 2017

© 2020 by Editura Polirom, pentru ediţia în limba română

www.polirom.ro

Editura POLIROM

Iaşi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506

Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1;

sector 4, 040031, O.P. 53

ISBN ePub: 978-973-46-8120-4

ISBN PDF: 978-973-46-8121-1

ISBN print: 978-973-46-8022-1

Coperta: Radu Răileanu

Această carte în format digital (e-book) este protejată prin copyright şi este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sau comercializarea sub orice formă, precum şi alte fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în conformitate cu legile în vigoare.

Lectura eco - un supererou al lumii moderne!

Versiune digitală realizată în colaborare cu Libris.ro

GEORGE ORWELL (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a născut în 1903 în India şi a murit de tuberculoză la Londra, în 1950. A studiat la Eton între 1917 şi 1921 şi a publicat în diferite reviste ale colegiului, iar între 1922 şi 1927 a lucrat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, experienţă pe care a reconstituit-o mai tîrziu în romanul Zile birmaneze (1934; Polirom, 2003, 2013, 2016). Prima sa carte, Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra (1933; Polirom, 2017, 2019), este o relatare emoţionantă şi mai ales comică a celor cîţiva ani de sărăcie autoimpusă pe care i-a trăit după ce s-a întors în Europa. Printre romanele sale din anii 1930 se numără O fată de preot (1935; Polirom, 2011, 2019), Aspidistra să trăiască! (1936; Polirom, 2009) şi O gură de aer (1939; Polirom, 2010), dar adevărata recunoaştere i-au adus-o alte două proze-reportaj: Drumul spre Wigan Pier (1937; Polirom, 2018, 2019), despre viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938; Polirom, 2009), despre propria experienţă din timpul Războiului Civil din Spania. Între 1943 şi 1945, ca director literar la Tribune, a publicat numeroase articole literare şi politice, colaborînd în acelaşi timp la The Observer şi la Manchester Evening News. Fabula politică Ferma animalelor (1945; Polirom, 2002, 2012, 2017, 2018, 2019) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949; Polirom, 2002, 2012, 2016, 2019) sînt cele mai populare romane ale lui Orwell şi au fost traduse în întreaga lume.

Nota editorului: Pentru fragmentele preluate din alte opere ale lui George Orwell s-au folosit cele mai recente ediţii în limba română apărute la Editura Polirom. Traducătorii sunt indicaţi în fiecare caz în note de subsol.

Faima lui George Orwell (1903-1950) derivă din transformarea scrierilor sale de căpătâi (O mie nouă sute optzeci și patru şi Ferma animalelor) în referințe canonice ale unei vulgate antitotalitare. Prin difuzare masivă – mai ales postumă –, opera acestui spirit preocupat de prezervarea gândirii critice și a autonomiei intelectuale a suferit un soi de reducție pop, devenind la fel de recognoscibilă precum un tablou serial de Andy Warhol. Proiectat ca figură iconică, Orwell s-a clasicizat în versiunea aproape hollywoodiană a titlurilor amintite, care au fost transpuse până și ca desene animate; fiind mai des citat decât e citit, nu ne-ar mira ca silueta lui să figureze pe tricouri (ca un soi de anti-Che Guevara) sau pe suporturile de pahare din orice bar al cărui patron pozează în freedom fighter...

Sper ca volumul de față – care și-a propus să reunească scrierile orwelliene despre Adevăr – să ni-l restituie într-o lumină mai puțin scenografică pe omul și autorul din spatele textelor antologate. El aparține unei categorii de indeciși metafizici – orfani ai nihilismului nietzschean – unde-i mai putem surprinde, în plină tribulație, pe André Gide, Panait Istrati, Albert Camus, Walter Benjamin ori Simone Weil – minți strălucite, suflete capabile de flexiuni abisale, temperamente vaticinare și campioni ai sincerității introspective, care s-au trezit striviți între comunism și nazism, depășind ideologicul către un soi de liman al redempțiunii mistice, poetice și crepusculare. Congenerii spirituali ai lui Orwell aveau, ca singură supapă, apărarea unei fundamentale onestități intelectuale. Acești „autenticiști” n-ar fi sacrificat îndoiala metodică (prin care accedem spre certitudine) pentru confortul elitelor autoîndreptățite sau pentru liturghiile demagogice