Cărți «Succes Si Putere. 48 De Legi carte gratuita in format electronic PDF PDF 📖». Rezumatul cărții:
Aceasta este esenţa Legii: învaţă să-i determini pe alţii să muncească, şi să te împodobeşti cu laurii gloriei meritate de ei – lumea va crede că ai geniul şi puterea unui zeu. Dacă îţi închipui că ar fi important să faci totul de unul singur, nu vei ajunge prea departe. Vei avea soarta unui Balboa sau a unui Tesla. Găseşte pe alţii care să fie înzestraţi cu talentul şi creativitatea care ţie îţi lipsesc. Angajează-i să lucreze pentru tine şi pune-ţi numele înaintea numelor lor sau fură-le munca şi prezint-o drept a ta. Vei părea tuturor omul cel mai genial din lume.
Legea se poate aplica şi fără să fie nevoie să-ţi parazitezi contemporanii: foloseşte bogata rezervă de cunoaştere şi înţelepciune a trecutului: Isaac Newton spunea că aceasta înseamnă „să te sui pe umerii unor uriaşi”. Se referea la faptul că descoperirile sale se întemeiau pe cele ale înaintaşilor. Newton ştia că o mare parte din faima sa de savant genial se datora capacităţii lui de a continua şi aprofunda cercetările oamenilor de ştiinţă ai antichităţii, Evului de Mijloc şi Renaşterii. La rândul său, Shakespeare nu s-a sfiit deloc să preia subiecte, personaje şi chiar dialoguri din scrierile lui; Plutarh (ori ale altor autori), tocmai pentru ca nimeni nu îl putea întrece pe marele filosof şi biograf grec când era vorba de analize psihologice de fineţe sau de replici pline de spirit. De atunci încoace, oare câţi condeieri nu au împrumutat, la rândul lor, din opera shakespeariană, plagiind-o?
Cine nu ştie că, în ziua de astăzi, prea puţini politicieni îşi scriu singuri discursurile? Dacă ar fi să se bazeze pe propriile lor cuvinte, este greu de crezut că ar căpăta vreun vot. Toată elocvenţa, tot umorul şi mai toată inteligenţa care li se atribuie aparţin, de fapt, celui (celor) din talentul, căruia (cărora) ies textele rostite apoi, în public. Unii cu munca, alţii cu gloria. În legătură cu aceasta inepuizabilă sursă de inspiraţie care este trecutul, „vestea bună” ar fi că ea rămâne accesibilă tuturor, învaţă să o utilizezi şi oamenii te vor considera genial, chiar în condiţiile în care nu eşti decât un hoţ de idei inteligent.
Gândeşte-te bine: toţi scriitorii care au scormonit prin cotloanele firii omeneşti, marii strategi din vechime, cronicarii prostiei şi nebuniei veacurilor, regii şi reginele care au plătit cu preţul dureros al experienţei directe învăţătura despre împovărătoarea mânuire a puterii – această comoară de cunoaştere zace aţipită şi acoperită de praf. Iată uriaşii care te aşteaptă ca să li te sui pe umeri. Geniul lor va fi geniul tău, experienţa lor va fi experienţa ta, strălucirea lor va fi strălucirea ta. În plus, niciunul dintre ei nu se va întoarce să le dezvăluie celorlalţi contemporani ai tăi cât eşti de puţin original. Alege: ori îţi croieşti singur drum poticnit prin viaţă, făcând greşeli peste greşeli şi irosind timp şi energie ca să îţi formezi propria ta experienţă, ori înrolezi sub stindardul tău batalioanele trecutului. Cândva, însuşi Bismarck a spus: „Proştii spun că învaţă din experienţă. Eu unul prefer să profit de experienţa altora”.
Imagine:
Vulturul. Dintre toate fiinţele din junglă, el o duce cel mai bine. Munca grea a celorlalţi devine a lui, neputinţa lor de a supravieţui devine hrana lui. Nu îl scăpa din ochi pe Vultur: Când tu munceşti, el se învârte pe deasupra capului tău. Nu te lupta cu el. Alătură-i-te.
Ultimul cuvânt:
Există multe lucruri pe care trebuie să le cunoaştem, viaţa este scurtă şi, fără cunoaştere, nu valorează nimic. Iată de ce avem acest minunat mijloc de a afla câte ceva de la fiecare. Astfel, profitând de sudoarea frunţii altora, îţi cucereşti faima de adevărat oracol.
(Baltasar Gracián, 1601 -l658)
CONTRARGUMENT.
Există împrejurări când a exploata munca celorlalţi, arogându-ţi tot meritul, nu constituie o tactica înţeleaptă: dacă situaţia ta nu este suficient de solidă, se va spune că încerci să scapi de o concurenţă care te sperie. Ca să devii un bun profitor de pe urma talentelor altora, trebuie să te bucuri de un statut inatacabil. În caz contrar, lumea te va cataloga drept escroc.
Învaţă să recunoşti momentul potrivit pentru a împărţi gloria cu colaboratorii – adică atunci când acest lucru este în interesul tău. Nu trebuie să te araţi prea lacom, mai ales când şeful este altcineva. Ideea istoricei vizite în China i-a aparţinut preşedintelui Richard Nixon, dar evenimentul ar fi putut foarte bine să nu aibă loc, dacă la realizarea lui nu ar fi contribuit diplomaţia atât de abilă a lui Henry Kissinger şi nici nu ar fi fost atât de fructuos în absenţa subtilului secretar de stat american. Cu toate acestea, când a venit momentul recunoaşterii meritelor, discret şi cu iscusinţă Kissinger a lăsat preşedintelui „partea leului” din glorie. Ştia prea bine că adevărul avea oricum să iasă la iveală şi nu a dorit să-şi pericliteze situaţia, aşezându-se în centrul scenei. A condus jocul cu o mână de expert: şi-a asumat meritul pentru munca subordonaţilor şi, pentru propria muncă, şi-a cedat gloria, cu eleganţă, superiorului. Aşa şi nu altfel se procedează.
LEGEA 8
FĂ OAMENII SĂ VINĂ