s-a implicat şi într-o dispută cu Aliaţii în privinţa drepturilor minorităţilor. Problema centrală era statutul civil al evreilor români. Aliaţii au introdus în tratatul propus cu Austria garanţii privind drepturi egale de cetăţenie pentru evrei şi angajamentul de a lua în viitor şi alte măsuri în beneficiul lor pe care le vor considera necesare. Toate aceste chestiuni urmau să fie incluse în amănunt într-un tratat separat privind minorităţile pe care Aliaţii aveau să-l întocmească, iar România avea să fie silită să-l semneze. Brătianu a reacţionat promiţându-le la 3 mai Aliaţilor că România avea să asigure egalitatea absolută şi libertăţi politice extinse pentru toate minorităţile etnice, însă a refuzat să compromită suveranitatea ţării sale şi să permită altor state să dicteze politica guvernamentală. Lucrurile au intrat într-un impas, iar România nu a semnat Tratatul de la Saint-Germain cu Austria în 10 septembrie 1919. Două zile mai târziu, Brătianu, acum la Bucureşti, a demisionat.

În ciuda acestor dificultăţi, într-un an, problemele teritoriale ale României s-au rezolvat. Sub presiunea sporită a Aliaţilor, la 9 decembrie 1919, un nou guvern de coaliţie a semnat tratatul cu Austria şi tratatul referitor la minorităţi. Celelalte chestiuni teritoriale au fost tranşate relativ uşor. Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria din 27 noiembrie 1919 a păstrat intactă graniţa din Dobrogea dintre România şi Bulgaria stabilită în 1913. Cât despre Banat, însuşi Consiliul Suprem a trasat hotarul dintre România şi noua Iugoslavie, acordând circa două treimi din regiune României.

Harta 7. România Mare în perioada interbelică

Recunoaşterea de către Aliaţi a alipirii Basarabiei la România a venit mai greu, deoarece aceştia au condiţionat-o de soluţionarea diferendelor României cu Ungaria. Această condiţie a fost îndeplinită la 4 iunie 1920, când România a semnat Tratatul de la Trianon, prin care a primit toată Transilvania şi o parte din estul Ungariei, inclusiv oraşele Oradea (Nagyvárad) şi Arad. Apoi, la 28 octombrie 1920, Consiliul Ambasadorilor, care luase locul Conferinţei de Pace, a recunoscut anexarea Basarabiei de către România, însă a lăsat detaliile în seama negocierilor directe dintre România şi Rusia.

Aşadar, până în toamna anului 1920, toate achiziţiile teritoriale ale României fuseseră consfinţite pe plan internaţional. Astfel, regatul antebelic a sporit cu 156.000 de kilometri pătraţi (acum 296.000 de kilometri pătraţi) şi 8.500.000 de locuitori (acum 16.250.000). Însă, prin înfăptuirea aspiraţiilor naţionale îndelung visate, România dobândise şi minorităţi substanţiale. În 1920, circa 30% din populaţie nu era română, faţă de 8% înainte de război. În acelaşi timp, noile provincii au contribuit enorm la capacitatea de producţie a României, potenţialul industrial al ţării fiind în 1919 cu 235% mai mare decât în 1916.

Românii aveau în faţă misiuni descurajante. În primul rând, trebuiau să refacă ţara după război, iar apoi să integreze noile provincii şi noii cetăţeni în structurile existente şi în instituţiile unui stat naţional modern rafinat.

5 Pace şi război, 1919-1947

Tendinţele generale ale dezvoltării politice, economice şi sociale perceptibile cu un secol mai devreme au atins punctul culminant în cele două decenii interbelice, când România modernă s-a desăvârşit ca stat-naţiune. A fost o epocă de o uriaşă vitalitate şi creativitate, principalele clase sociale experimentând idei şi forme noi, de la politică la afaceri şi de la filosofie la poezie. Însă a fost şi o epocă de disensiuni şi dezbinare, deoarece românii au fost siliţi să reorganizeze instituţii vechi, să reanalizeze tradiţii respectate şi să atace problemele societăţii burgheze în curs de urbanizare şi în plină ascensiune, comune întregii Europe.

În anumite privinţe, viaţa economică şi socială a urmat tiparele familiare. Agricultura a rămas baza economiei româneşti, deoarece asigura traiul majorităţii populaţiei şi grosul exporturilor, de care depindea sănătatea financiară a ţării. Dar, în acelaşi timp, industria făcea progrese substanţiale şi îşi sporea treptat cota-parte din venitul naţional. Ţărănimea a rămas în continuare majoritară, iar clasa muncitoare urbană a crescut odată cu industria şi cu comerţul. Însă burghezia a fost cea care şi-a lăsat amprenta asupra perioadei interbelice. Deşi încă relativ restrânsă, burghezia s-a impus în aceste două decenii ca forţă călăuzitoare în viaţa economică şi politică.

În politică, principala problemă era supravieţuirea democraţiei parlamentare în faţa provocărilor majore venite din partea forţelor autoritariste. Perspectivele democraţiei păreau promiţătoare în anii 1920, întrucât principalele două partide – Partidul Naţional-Liberal şi Partidul Naţional-Ţărănesc – erau devotate guvernării parlamentare. Însă în deceniul următor, incertitudinile legate de progresul economic şi de stabilitatea socială au pus la îndoială viabilitatea şi chiar oportunitatea condiţiilor româneşti ale instituţiilor democratice liberale. Mişcările şi partidele de dreapta au reacţionat la temerile şi îndoielile răspândite oferindu-şi propriile soluţii, autoritariste.

Rolul României în relaţiile internaţionale şi chiar securitatea ei depindeau în primul rând de obiectivele şi de manevrele marilor puteri. Guvernele româneşti succesive s-au aliniat cu Franţa şi Marea Britanie, deoarece acestea erau principalele garante ale Acordului de pace de la Versailles şi, astfel, protejau România Mare. Însă la sfârşitul anilor 1930, întrucât puterile occidentale demonstraseră în repetate rânduri că nu erau dispuse să ia atitudine în faţa planurilor agresive ale lui Adolf Hitler de după 1933, când acesta a ajuns la putere, liderii români înclinau să treacă de partea Germaniei.

Toate aceste chestiuni de politică internă şi externă şi-au găsit un loc în cadrul marii dezbateri naţionale cu privire la dezvoltarea şi identitatea naţională. Întrebarea centrală, ca pe vremea junimiştilor, era dacă România trebuia să urmeze modelul occidental şi să se alăture naţiunilor europene moderne, urbanizate şi industrializate, sau dacă trebuia să rămână fidelă tradiţiilor sale