Sunetul era Dumnezeu. Adevăr zic vouă, când noi ne naştem, intrăm în lume cu sunetul lui Dumnezeu în urechile noastre, chiar cântecul unui vast cor al cerului şi sfântul cântec al stelelor în ciclurile lor fixe; Fluxul Sacru al Sunetului este acela care traversează bolta stelelor şi intersectează împărăţia nesfârşită a Tatălui Ceresc. El este chiar în urechile noastre, dar noi nu-l auzim. Pentru aceasta ascultaţi în tăcere la prânz; îmbăiaţi-vă în el şi lăsaţi ritmul muzicii lui Dumnezeu să bată în urechile voastre până ce sunteţi una cu Sfântul Flux al Sunetului. Acest sunet a fost acela care a format Pământul şi lumea, şi a născut munţii, şi a pus stelele pe tronurile lor de glorie în cele mai înalte ceruri.”

„Şi voi vă veţi îmbăia în Fluxul Sunetului şi muzica apelor sale va curge asupra voastră; pentru că la începutul timpului noi toţi ne-am împărtăşit din Sfântul Flux al Sunetului care a dat naştere întregii creaţii. Şi forţa năvalnică a Curentului Sacru al Sunetului va umple întregul vostru corp şi voi veţi tremura în faţa forţei sale. Atunci, respiraţi adânc Îngerul Aerului şi deveniţi Sunetul însuşi şi Fluxul Sacru al Sunetului vă poate transporta către împărăţia fără de sfârşit a Tatălui Ceresc, acolo unde ritmul lumii se înalţă şi coboară.”

„Şi, când lăsarea întunericului închide uşor ochii Îngerilor Maicii Pământeşti, atunci când voi, de asemenea, adormiţi, este momentul ca sufletul vostru să se alăture Îngerilor necunoscuţi ai Tatălui Ceresc. Iar în momentele de dinainte de adormire, veţi gândi la stelele luminoase şi glorioase, stelele albe, sclipitoare, din depărtări pătrunzătoare. Pentru că gândurile voastre înainte de adormire sunt ca arcul arcaşului dibaci care îşi trimite săgeata unde doreşte. Permiteţi gândurilor voastre, înainte de a adormi, să fie împreună cu stelele; pentru că stelele sunt Lumină, şi Tatăl Ceresc este Lumină, chiar acea Lumină care este de o mie de ori mai strălucitoare decât strălucirea a o mie de sori. Intraţi în Fluxul Sacru al Luminii ca lanţurile morţii să se desfacă pentru totdeauna şi, eliberaţi de înlănţuirea pământului, să urcaţi pe Curentul Sacru al Luminii către razele orbitoare ale stelelor, în împărăţia infinită a Tatălui Ceresc.”

„Întindeţi-vă aripile voastre de lumină şi cu ochiul gândirii voastre zburaţi cu stelele în cele mai îndepărtate părţi ale cerului, unde sori inimaginabili orbesc cu lumina lor. Pentru că la începutul timpului, Legea Sfântă a zis «Să fie Lumină» şi a fost Lumină. Şi voi veţi fi una cu ea şi puterea Fluxului Sacru al Luminii vă va umple întregul corp şi voi veţi tremura în faţa puterii sale. Spuneţi cuvântul «Lumină» în timp ce respiraţi adânc Îngerul Aerului şi veţi deveni una cu Lumina însăşi; şi Fluxul Sacru vă va transporta către împărăţia infinită a Tatălui Ceresc, ea pierzându-se acolo în Marea Eternă a Luminii care a dat naştere întregii creaţii. Şi veţi fi una cu Fluxul Sacru al Luminii totdeauna înainte să adormiţi în braţele Tatălui Ceresc.”

„Adevăr zic vouă, corpul vostru a fost făcut nu numai pentru a respira, şi mânca, şi gândi, ci, de asemenea, pentru a intra în Fluxul Sacru al Vieţii. Şi urechile voastre n-au fost făcute numai pentru a auzi vorbele oamenilor, cântecul păsărilor şi muzica ploii, ci, de asemenea, au fost făcute pentru a auzi Fluxul Sacru al Sunetului. Şi ochii voştri n-au fost făcuţi numai pentru a vedea răsăritul şi apusul soarelui, unduirea lanurilor de cereale şi cuvintele Manuscriselor Sfinte, ci ei au fost făcuţi, de asemenea, pentru a vedea Fluxul Sacru al Luminii. Într-o zi, corpul vostru se va reîntoarce la Maica Pământească, ca şi urechile şi ochii voştri. Dar Fluxul Sacru al Vieţii, Fluxul Sacru al Sunetului şi Fluxul Sacru al Luminii, n-au fost născute niciodată şi nu vor muri niciodată. Intraţi în Fluxurile Sacre, acela al Vieţii, acela al Sunetului şi acela al Luminii care v-au dat naştere ca voi să ajungeţi în împărăţia Tatălui Ceresc şi să deveniţi una cu El aşa cum râul se varsă în marea îndepărtată.”

„Mai mult de atât nu poate fi spus, deoarece Fluxul Sacru vă va conduce în acel loc unde nu mai există cuvinte şi despre a căror mistere cuprinse în el, nici Manuscrisele Sfinte nu mai pot relata.”

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

Iubite semen cititor, sper că lectura cărţii de faţă ţi-a confirmat cele spuse de mine în „Cuvântul înainte”.

Dacă citind-o ai simţit fiorii unei extraordinare bucurii traversându-ţi corpul, sau chiar ai plâns de bucurie, înseamnă că ai o sensibilitate normală, o „permeabilitate” mistică normală.

Punând această sensibilitate în slujba adevărurilor care ţi-au fost revelate prin spusele Domnului nostru Iisus Hristos în această carte, înseamnă că ai toate şansele să devii Copil al Luminii, un factor activ al construirii împărăţiei Tatălui Ceresc pe pământ.

Conformându-te Legii Sfinte înseamnă că te conformezi Creatorului tău şi că Îl iubeşti cu adevărat.

Dar supunerea faţă de Legea Sfântă înseamnă să te supraveghezi continuu ca în tine să nu încolţească nici un gând negativ, nici un sentiment negativ şi să le înlături la orice tendinţă de manifestare.

Sper că ai înţeles că Iubirea Necondiţionată atât de bine evocată în această carte de Domnul Iisus Hristos, este Legea fundamentală a Tatălui Ceresc. Ea stă deasupra oricărui alt concept elaborat de oricine altcineva, deasupra oricărei violenţe de orice fel, de orice grad şi de orice nivel.

Iubirea Necondiţionată rezolvă toate problemele omenirii, ale Universului. Ea trebuie să fie deasupra noţiunilor de stat, naţiune, etnie, religie, sex, rasă. Ea desfiinţează armele şi armatele, graniţele, violenţele de orice fel (inclusiv cele de limbaj).

Supunerea faţă de Iubirea Necondiţionată înseamnă desfiinţarea poluării multilaterale a planetei, înlăturarea pericolului de sfârşit al lumii (care se poate produce, în orice clipă, în condiţiile nerespectării ei).

Acceptarea Iubirii Necondiţionate ca Lege Supremă a existenţei noastre înseamnă refuzul conştient şi permanent al maleficului în viaţa noastră, înseamnă reducerea lucidă şi voluntară a entropiei personale care, prin efect holistic, înseamnă reducerea celei planetare.

Iubirea Necondiţionată înseamnă toleranţa totală, aşa cum trebuie să caracterizeze orice creştin adevărat, după cum bine a mărturisit recent, I.P.S.Corneanu, Mitropolitul Banatului.