65 C. C. GIURESCU, Contribufiuni., op. cit. (v. Bibliografie).

  66 Reluat de Al. PREDESCU în Dâmboviţa., op. cit. (v. Bibliografie).

  67 Apud Pompiliu ELIADE, De l'influence frângaise sur l"espritpublic. (v. Bibliografie).

  68 Textul noului statut dat manufacturii de către domnitorul Alexandru Moruzi la 18 aprilie 1794, precum şi cel al raportului boierilor din 17 septembrie 1799 şi al hotărârii domnitorului din 27 septembrie 1799 sunt publicate în extenso în G. POTRA, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti, voi. I (v. Bibliografie).

  69 Redat de Al. PREDESCU, op. cit., p. 102.

  70 Cele mai multe din citatele redate în acest paragraf sunt luate din VI. DICULESCU, op. cit.

  71 Constantin Harmenopoulos, jurist bizantin din secolul al XlV-lea, este autorul unui voluminos tratat cunoscut sub numele de Hexabiblos (cele sase cărţi) sau Manual de legi, în care rezumă vestitul Codex de legi realizat în secolele al IX-lea şi al X-lea de Vasile I Macedoneanul şi Leon VI cel înţelept. Manualul acesta păstrase o reputaţie atât de bună în ţările de tradiţie bizantină, încât Alexandru Moruzi pusese să fie tradus în româneşte. Cu toate că acel Codex la care se referea el nu a căpătat putere de lege în Muntenia, manualul lui Harmenopoulos servea în mod curent ca o carte de referinţă pentru judecătorii din Divan, ca o culegere de jurisprudenţă.

  72 Apud PREDESCU, op. cit., după G. I. IONNESCU-GION, care, în Istoria Bucureştilor (1899) şi în alte câteva lucrări, a adunat un număr considerabil de documente şi a consemnat o mulţime de anecdote despre vechii Bucureşti.

  73 Informaţiile privitoare la organizarea sanitară, atunci când nu sunt luate din documentele de epocă sau din povestirile călătorilor străini, au fost luate, în cea mai mare parte, din două mici lucrări foarte valoroase: G. BARBU, Arta vindecării. (v. Bibliografie) şi – în mai mică măsură – Dr. N. VATAMANU, Originile medicii. (v. Bibliografie).

  74 Apud DICULESCU, op. cit.

  15 Apud POTRA op. cit., I, p. 704.

  76 Toate trei documentele apud DICULESCU, op. cit., pp. 230 sq.

  77 Metodă de învăţământ primar promovată de educatorul englez Joseph Lancaster (1778-1838), inspirată de o experientă făcută în India de Andrew

  Bell: din lipsă de învăţători, se folosesc şcolarii mai avansaţi pentru a-i „alfa, betiza" pe cei mai mici. Dezamăgit în propria lui tară (a fost şi închis pentru faliment), Lancaster a avut mai mult succes în Statele Unite – unde a emj, grat în 1818 —, precum şi în Canada şi în America de Sud.

  78 Apud XENOPOL, Istoria partidelor., op. cit., p. 205.

  79 Histoire de Marseille, publicată sub dir. lui Edouard Baratier, Privat Paris, 1979. A se vedea şi nota 28. Totuşi, potrivit altor genealogişti, M D' Sturdza, în al său Dictionnaire genealogique. (v. Bibliografie), nu crede iii această descendentă.

  80 Pentru mai multe amănunte asupra cazului Fleury, a se vedea Potrtpiliu ELIADE, op. cit.

  81 Apud VI. GEORGESCU, „Preoccupations intellectuelles chez Nicolas Rosetti-Rosnovanu" ( v. Bibliografie).

  82 Ion GHICA, Opere, I, 259.

  83 Cf. Ariadna CAMARIANO-CIORAN, Academiile domneşti. (v. Bibliografie).

  84 Gheorghe Lazăr se născuse în 1779, la Avrig, pe valea superioară a Oltului, dintr-o familie de ţărani. Remarcat din întâmplare de către baronul Brukenthal, guvernatorul austriac al Transilvaniei, a fost trimis la Viena, unde a studiat ştiinţele fizico-matematice şi teologia, întors în tară, este profesor la seminarul ortodox din Sibiu. Punându-şi candidatura pentru un episcopat, este înlăturat de mitropolitul de la Carlowitz (de care ţineau atunci ortodocşii din Transilvania) pentru că ar fi avut idei prea „avansate". Dezamăgit, emigrează, în 1816, în Muntenia. Aici, atrage atenţia câtorva boieri luminaţi, care obţin pentru el, în 1818, înfiinţarea unei clase de română la colegiul Sfântul Sava. Va preda de toate: gramatică românească, poetică, istorie, geografie, aritmetică, geometrie, algebră, geodezie etc., traducând el însuşi manuale străine sau improvizând cu o neobosită înflăcărare; totul într-o frumoasă dezordine scuzată de patima care-1 mistuia, de parcă ar fi simţit că misiunea lui nu avea să dureze. Descurajat de anarhia de după evenimentele din 1821-1822 şi grav bolnav, s-a întors în satul natal, unde avea să moară peste câteva luni. Mult după moartea sa, unul din foştii lui elevi, Scarlat Rosetti, a pus să se graveze pe mormântul dascălului aceste două versuri, emoţionante prin naivitatea lor: aşa precum Hristos pe Lazăr din morţi a înviat / aşa tu România din somn ai deşteptat.

  85 Tatăl lui Gheorghe Asachi ar fi fost, şi el, de origine transilvăneană. Gheorghe Asachi va juca un rol de prim-plan în organizarea învătământuiui superior din Moldova şi naşterea literaturii române moderne. Avea să fie înnobilat şi va ocupa înalte slujbe oficiale. Fiica sa, Hermiona, va fi a doua sotie a lui Edgar Quinet.

  86 Apud DICULESCU, op. cit., p. 27.

  87 Am pomenit ceva despre această chestiune în articolul nostru „LeS grands boiards." în Sudost-Forschungen, voi. XLVI, îndeosebi p. 6, nota 10 (v. Bibliografie).

  r ale fra

  88 Este clasificarea propusă de marele etnolog român Romulus Vuia, mai ales în Lucrările Institutului de Geografie, 1921-1922. A se vedea – în franceză – lucrările lui Emmanuel de Martonne, ale cărui observaţii despre viaţa pastorală şi transhumanta în Muntenia, de-a lungul mai multor ani, în-cepând cu 1898, pot fi fără risc extrapolate asupra jumătăţii de veac de mai înainte, cu atât mai mult că sunt coroborate cu texte vechi, în tot cazul, cu texte de ia mijlocul secolului al XVH-lea (v. Bibliografie).

  89 Există despre toate aceste chestiuni o expunere succintă, dar excelentă, în Henri H. STAHL şi Paul H. STAHL, Civilizaţia vechilor sate româneşti, Bucureşti, 1968. Tot de Paul Henri STAHL (în franceză, dar despre un aspect particular), „La maisnie (gospodăria) du paysan roumain", în Buletinul Bibliotecii Române, Freiburg-im-Breisgau (v. Bibliografie).

  90 Faptul este confirmat de harta foarte amănunţită publicată de ruşi în 1835 (a se vedea comentariul în C.