(A nu decide, înseamnă a decide).

  Pământul este în starea în care este din cauza voastră şi a alegerilor pe care le-aţi făcut – sau nu aţi reuşit să le faceţi.

  Propria voastră viaţă este în starea în care este din cauza voastră şi a alegerilor pe care le-aţi făcut – sau nu aţi reuşit să le faceţi.

  Dar eu nu am ales să fiu lovit de camionul acela! Eu nu am ales să fiu jefuit de un hoţ sau violat de un nebun. Oamenii ar putea să spună asta. Există oameni în lume care ar putea să spună asta.

  Voi toţi sunteţi rădăcina cauzei pentru condiţiile care există şi care au creat în hoţ dorinţa sau nevoia de a fura. Voi toţi aţi creat conştienţa care face violul posibil. Doar atunci când tu vezi în tine însuţi motivul care a cauzat crima, începi, în sfârşit, să vindeci împrejurarea în care acest motiv a apărut.

  Hrăniţi-i pe cei înfometaţi, daţi demnitate celor săraci. Oferiţi ocazii celor mai puţin norocoşi. Încetaţi cu atitudinile dăunătoare care ţin masele într-o stare de furie şi haos fără speranţă pentru un viitor mai bun. Renunţaţi la tabu-urile şi restricţiile fără rost în ceea ce priveşte energia sexuală – ajutaţi-i mai degrabă pe ceilalţi să înţeleagă cât de minunată este aceasta şi să o canalizeze cum trebuie.

  Procedaţi în felul acesta şi veţi face un enorm pas înainte în a pune capăt pentru totdeauna hoţiilor şi violului. Cât despre aşa numitul „accident” – camionul care vine de după curbă, cărămida care cade din cer – învăţaţi să acceptaţi un astfel de incident ca pe o mică parte dintr-un mozaic mai mare. Aţi venit aici ca să duceţi la îndeplinire un plan individual pentru propria voastră salvare. Totuşi, această salvare nu înseamnă să scăpaţi de capcanele diavolului. Nu există ceva care să se cheme diavol şi iadul nu există. Vă salvaţi de uitarea non-realizării de Sine.

  Nu puteţi pierde această bătălie. Nu se poate să nu reuşiţi. Aceasta nu este câtuşi de puţin o bătălie, ci doar un proces de evoluţie. Totuşi, dacă nu ştiţi acest lucru, îl veţi considera o luptă continuă. E posibil să credeţi în această luptă suficient de mult timp pentru a crea o întreagă religie în jurul ei. Această religie vă va învăţa că lupta este punctul esenţial. Este o învăţătură falsă. Nu prin luptă avansaţi în acest proces. Victoria este câştigată prin actul de a vă preda.

  Se întâmplă accidente, deoarece asta e. Anumite elemente ale procesului vieţii s-au adunat într-un anumit fel, la un anumit moment, cu anumite rezultate – rezultate pe care aţi ales, din motivele voastre personale, să le numiţi nefericite. Ele s-ar putea să nu fie câtuşi de puţin nefericite, dacă ne referim la programul sufletului vostru.

  Adevăr vă spun Eu vouă: Nu există coincidenţă şi nimic nu este „întâmplător”. Fiecare eveniment şi aventură sunt chemate spre Sinele tău, de către Sinele tău, ca să creezi şi să trăieşti experienţa lui Cine Eşti Tu cu Adevărat. Toţi adevăraţii Maeştri ştiu acest lucru.

  De aceea, Maeştrii mistici rămân imperturbabili în faţa celor mai rele experienţe ale vieţii (aşa cu le-aţi definit voi).

  Cei mai mari învăţători ai religiei creştine înţeleg acest lucru. Ei ştiu că Iisus nu a fost zdruncinat de crucificare, ci chiar o aştepta. Ar fi putut să plece, dar nu a făcut-o. Ar fi putut-o opri în orice moment. Avea puterea să o facă. Dar nu a făcut-o. Şi-a dat voie să fie crucificat ca să poată reprezenta salvarea eternă a omului. Priveşte, a spus, ce pot Eu să fac. Priviţi ceea ce este adevărat şi aflaţi că şi voi puteţi face asemenea lucruri, ba chiar mai mult. Oare n-am spus Eu că voi sunteţi zei? Nu o credeţi şi, dacă nu o puteţi crede, atunci credeţi în voi înşivă, credeţi în Mine.

  Atât de mare a fost compasiunea lui Iisus încât a implorat să i se dea o cale – şi a şi creat-o – ca să convingă lumea că toţi ar putea veni în Ceruri (realizare de sine) dacă nu prin altă cale, atunci prin El. Pentru că El a înfrânt nefericirea şi moartea. Acelaşi lucru I-aţi putea face şi voi.

  Cea mai mare învăţătură a lui Christos nu a fost că voi veţi avea viaţă veşnică, ci că o aveţi; nu că voi veţi avea frăţie într-un Dumnezeu, ci că o aveţi; nu că voi veţi avea orice cereţi, ci că aveţi.

  Tot ceea ce se cere este ca voi să ştiţi aceasta. Pentru că voi sunteţi creatorul realităţii şi viaţa nu poate să vă apară altfel decât în modul în care voi gândiţi că va apărea.

  Voi gândiţi şi astfel o faceţi să existe. Acesta este primul pas în cadrul creaţiei. Dumnezeu Tatăl este gând. Gândul tău este părintele care dă naştere tuturor lucrurilor.

  Aceasta este una dintre legile pe care trebuie să ne-o amintim?

  Da.

  Poţi să-mi mai spui şi altele?

  V-am spus şi altele. Vi le-am spus pe toate, încă de la începutul timpurilor. Vi le-am spus iarăşi şi iarăşi. V-am trimis învăţător după învăţător. Voi nu-i ascultaţi pe învăţătorii trimişi de Mine. Voi îi omorâţi.

  Dar de ce? De ce îi omorâm pe cei mai sfinţi dintre noi? Îi omorâm sau îi dezonorăm, ceea ce este aceleaşi lucru. De ce?

  Centru că ei se opun oricărui gând pe care-l aveţi şi care M-ar nega pe Mine. Şi dacă e să vă negaţi propriul Sine, atunci trebuie să Mă negaţi pe Mine.

  De ce aş vrea eu să Te neg pe Tine sau pe mine?

  Pentru că ţi-e frică. Şi pentru că promisiunile Mele sunt prea bune ca să fie adevărate. Pentru că nu poţi să accepţi cel mai mare Adevăr.

  Şi, în felul acesta, trebuie să te rezumi la o spiritualitate care te învaţă frica şi dependenţa şi intoleranţa, mai degrabă