tot ce oamenii jefuiesc, doresc, păstrează, n-ai să găsești nimic, nu zic de preferat, dar nici de dorit.

Am să-ți dau o formulă scurtă prin care să te poţi măsura, prin care să-ți dai seama dacă ești desăvârșit: vei fi în stăpânirea binelui propriu, când îți vei da seama că „fericiții” sunt cei mai nefericiți oameni. Cu bine.

 

1) Vergiliu, Georgice I, 176-177 (trad. G. Coşbuc).

2) Epicureii.

3) Parții, locuitorii regatului de dincolo de Eufrat, cu care romanii au trebuit să poarte deseori război.

Table of Contents

Introducere

Tabel cronologic

Nota traducătorului

1. Despre folosirea timpului

2. Lectura

3. Despre alegerea prietenilor

4. Despre frica de moarte

5. Natura filozofului

6. Despre adevărata prietenie

7. Evitarea mulțimii

8. Străduinţele înțeleptului

9. Înțeleptul și prietenia

10. Foloasele singurătății

11. Îmbujorarea de modestie

12. Vizitarea unei case din copilărie

13. Curajul în fața vieții

14. Grija trupului și grija de suflet

15. Exercițiile fizice și exercițiile spirituale

16. Filozofia, ghidul vieții

17. Filozofia și bogățiile

18. Despre festivaluri și înfrânarea la mâncare

19. Despre viața liniștită

20. Despre nestatornicia oamenilor

21. Imortalitatea filozofului

22. Mulțimea ocupațiilor dăunătoare

23. Adevăratele plăceri sunt în filozofie

24. Despre frica de ce va fi și moarte

25. Înrădăcinarea defectelor

26. Lauda bătrâneții

27. Nu există plăcere decât în virtute

28. Călătoriile nu folosesc la însănătoșirea spiritului

29. Condiția critică a lui Marcellinus

30. Un epicureu pe patul de moarte

31. Potențialul infinit al omului

32. Grăbește-te spre libertate

33. Cugetările filozofilor

34. Felicitare și îndemn

35. Prietenia minților înrudite

36. A face pe altul mai bun

37. Filozofia ne dă tăria sufletească

38. Preceptele filozofilor să fie concise

39. Despre neajunsurile succesului

40. Cum să fie vorbirea filozofului

41. În orice om virtuos se află un zeu

42. Oamenii virtuoși sunt rari

43. Înțeleptul trebuie să trăiască tot timpul ca și cum ar trăi în public

44. Adevărata noblețe stă în filozofie

45. Despre învățămintele din cărți

46. După lectura unei cărți a lui Luciliu

47. Relația dintre stăpân și sclav

48. Despre prietenie și despre inutilitatea discuțiilor sofistice

49. Despre scurtimea vieții

50. Oamenii nu-și văd viciile

51. Un mediu prielnic filozofului

52. Toți cei ce tind spre înțelepciune au nevoie de o bună călăuză

53. Cei mai mulți oameni nu-și cunosc viciile; filozofia li le arată și le vindecă

54. Astmul de care suferă Seneca și atitudinea lui față de moarte

55. Vila lui Vatia; viața liniștită și viața trândavă

56. Înțeleptul este pretutindeni liniștit

57. Înțeleptul nu este stăpân pe reacțiile naturale ale sufletului

58. Împărțirea ființelor după Platon

59. Deosebirea dintre plăcere și bucurie; înțeleptul în fața destinului

60. Despre dorințe periculoase

61. Seneca declară că este pregătit de moarte

62. A trăi în companie bună

63. Nu trebuie să plângem fără măsură moartea unui prieten

64. Lauda lui Quintus Sextius și a filozofilor de altădată

65. Ce este cauza la Platon, la Aristotel și la stoici; folosul unor asemenea discuții

66. Toate bunurile sunt egale; toate virtuțile sunt egale

67. Înfruntarea chinurilor cu curaj

68. Seneca recomandă lui Luciliu viața liniștită

69. Desele călătorii dăunează înțelepciunii

70. Curmarea vieții

71. Binele suprem: valoarea morală

72. Să părăsim totul spre a îmbrățișa filozofia

73. Filozofii sunt pe nedrept acuzați că nu sunt buni cetățeni

74. Nu există alt bine decât ceea ce este moral

75. Despre filozofie și cei care urcă spre înțelepciune

76. Dovezi că nu este bine decât ceea ce este moral

77. Despre moartea lui Marcellinus

78. Nu trebuie să ne înfricoșăm de boli

79. Despre Charybda, Scylla și Etna. Înțelepții sunt egali între ei

80. Gândurile unei zile liniștite. Avantajele sărăciei

81. Datorăm recunoștință celui care ne-a făcut bine dacă apoi ne-a făcut rău?

82. Filozofia ne face curajoși, nu silogismele

83. Divinitatea privește gândurile oamenilor. Beția scoate la iveală viciile

84. Lectura și scrisul trebuie să alterneze

85. Pasiunile, chiar și moderate, nu sunt admise la un înțelept

86. Casa lui Scipio Africanul. Despre plantarea măslinilor

87. Despre simplitate și despre lux. Sunt bogățiile un bine?

88. Artele liberale nu contribuie la realizarea virtuții

89. Despre părțile filozofiei. Despre luxul și lăcomia din vremea lui Seneca

90. Lauda filozofiei. Despre începuturile civilizației

91. Despre lecția oferită de focul care a distrus orașul Lyon

92. De ce are nevoie omul pentru o viață fericită

93. Viața trebuie să fie măsurată nu după durata ei, ci după faptele ei

94. Rolul preceptelor privitoare la datoriile morale

95. Utilitatea principiilor generale

96. Despre înfruntarea greutăților

97. Păcătoși au fost și vor fi întotdeauna. Procesul lui Clodius. Despre puterea conștiinței

98. Să nu ne încredem în bunurile sorții

99. Consolare la moartea unui copil. Nu trebuie ne complăcem în durere

100. Despre filozoful Papirius Fabianus și cărțile lui

101. Despre moartea lui Senecio. A-ți rândui viața este o nebunie

102. Despre faima postumă

103. Prudența în raporturile cu oamenii

104. Salvarea este filozofia și exemplul vechilor înțelepți

105. Cum să eviți să fii rănit de alte persoane

106. Este binele un corp?

107. Sufletul trebuie să fie pregătit în fața întâmplării

108. Cum trebuie să fie audiați filozofii

109. Dacă înțeleptul poate fi de folos înțeleptului și în ce chip

110. Dorințe deșarte, temeri deșarte: remediul este filozofia

111. Opoziția între adevărata filozofie