Cărți «Radu Paraschivescu descarcă carți de dragoste online gratis PDf 📖». Rezumatul cărții:
Am coborât întristat şi am luat un taxi, ca să ajung la timp la emisiunea TV la care fusesem invitat încă de acum două săptămâni. M-am grăbit degeaba, fiindcă, odată sosit la locul faptei, am fost pus pe stand-by de o doamnă care m-a condus într-o cămăruţă de unde a venit să mă salte după două ore ca să mă introducă în platou. Deja întârziasem la o întâlnire importantă. La editură am ajuns pe la unu şi jumătate în loc de unsprezece. Am scos discheta din geantă şi am predat-o secretariatului de redacţie, mulţumit că nu întârziasem mai mult de o săptămână peste termenul fixat.
Când m-am întors acasă, am urcat pe o mochetă din coji de seminţe care mi-au pocnit sub pantofi până la etajul doi, unde trei scuipătoare umane se opriseră pe băncuţă, pentru o tacla tihnită. Un etaj mai sus, mi-am cerut scuze vecinilor care întinseseră masa pe palier. Mi s-a părut că văd în ochii lor o undă de silă din cauză că îndrăznisem să le tulbur cina în casa scărilor. Am descuiat uşa apartamentului şi am verificat dacă se dăduse drumul la apă. Da, aveam apă, dar nu doar la robinet, ci şi de la vecinul de deasupra, care plecase la serviciu lăsând robinetul deschis şi îmi muiase tavanul.
Spre seară, după ce administratorul mi-a comunicat că incidentele astea se rezolvă prin bună înţelegere între părţi – „suntem oameni, domnu', nu animale” —, am încercat să văd un film, însă fără succes. Din peretele alăturat mi-a năvălit în sufragerie o hoardă de decibeli călare pe nişte başi fără grad de comparaţie. Am ieşit şi am ciocănit la uşa vecinului de lângă mine. Evident că nu mi-a răspuns. La ce hărmălaie se auzea din apartament, n-ar fi avut cum să mă audă. Iar soneria nu mergea oricum.
Acum e două noaptea. Lumea s-a culcat, cu excepţia vecinei de dedesubt, care urmăreşte cu sufletul la gură spovedania unui criminal în serie la OTV. Sonorul e dat la maximum, aşa încât am în permanenţă impresia că ucigaşul se află la mine în debara şi-mi vorbeşte de acolo.
Ceva îmi spune că mâine n-o să fiu bun de nimic. Iar din câte ştiu, peste două zile „e nuntă în cartier”. Fata acordeonistului de la unu se mărită. Culmea e că o cheamă Gioconda.
RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureşti) este scriitor, traducător şi gazetar. Absolvă cursurile Facultăţii de Filologie din Bucureşti, secţia engleză-franceză. Lucrează pe rând ca profesor de engleză, bibliotecar şi documentarist. În 1993 se angajează ca redactor de carte la Editura Olimp. După un an ajunge la Elit, iar după un altul la RAO. În 2003 se transferă la Humanitas, unde lucrează şi în momentul de faţă ca editor. A publicat două romane (Efemeriada şi Balul fantomelor), un volum de povestiri despre Bucureşti (Bazar bizar) şi unul de eseuri despre necinstea în sport (Fanionul roşu). În 2005 primeşte premiul naţional Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului (Fanionul roşu). Este traducător şi coautor a două lucrări de referinţă din literatura sportivă (Enciclopedia Larousse a fotbalului şi Jocurile Olimpice de la Atena la Atena: 1896-2004). A tradus aproape şaizeci de cărţi din autori englezi, americani, canadieni şi francezi (Salman Rushdie, Julian Barnes, John Steinbeck, William Golding, William Burroughs, Kazuo Ishiguro, James R. Wallen, Jonathan Coe, David Lodge, Virginia Woolf, Francois Mauriac, Scott Turow, John Grisham, Des MacHale, Nick Hornby etc). A colaborat la ProSport şi Observator cultural. În prezent deţine câte o rubrică la Idei în dialog, Cuvântul, Evenimentul zilei şi Gazeta sporturilor. Publică ocazional în România literară, Lettre Internationale, Dilema veche, Orizont, Tomis, Banatul etc.
SFÂRŞIT
1În accepţiunea (astrologică) de „casă”.
2 Termenul apoftegmă, aici, îmi aparţine.
3 Acest organ auricular este trouvaille-ul lui Nichita Danilov.
4 Bre”-ul colocvial (incompatibil, altminteri, cu un „decalog”) e o iniţiativă a mea, de ordin comic.
5 Supravieţuieşte cine se adaptează
6 Fă ce pofteşti
7 Asta nu mai poate să dureze
8 Numai grija asta n-o aveam
9 Geometria simplă a hazardului
