ANDREEA BĂNICĂ

Trebuie să recunoaştem că bunăstarea pe care ne-o dorim este foarte departe de noi, iar BNR contribuie la asta prin proiectul Academica BNR, atât cât se poate.

ADRIAN VASILESCU

Şansele [ca TVR să mai transmită meciurile de la Euro 2016 – n.ed.] sunt mici, dar se pot mări în funcţie de negocierile care nici nu ştim dacă mai există sau nu.

COSTI ŞERBU (TVR)

Din cele văzute până acum, nu pot să cred că nu există o legătură necuvioasă între politică şi afaceri.

ALFRED BULAI

Banu’ e ca omu’. Te foloseşti de el, că de-aia îl ai.

LEO DE LA STREHAIA

Afacerile nu se fac cu sufletul. Sufletul e-n rai, cum e vorba aia.

CONSTANTIN ANGHELACHE

Dacă ne uităm atent la investiţii, vedem că nu sunt. Sau nu sunt mari. Sau sunt mici.

MIRCEA GEOANĂ

Există în acest sector o mulţime de afaceri care n-au început. Iar asta e o problemă.

VICTOR PONTA

Din salariul de la Parlament nu mi-ar ajunge banii nici pentru coafor.

VASILICA STELIANA MIRON (senator PNL)

bacalaureat

După titlu, poezia Zdreanţă părea să fie despre o curvă, dar este despre un câine care punea botul la ouă.

Baltagul e un fel de topor cu care babele îşi căutau soţii.

Ştefan Augustin Doi Naşi a scris Mistreţul cu dinţi de argint în care la sfârşit el moare, dar porcu scapă.

În Luceafărul poetul arată cât de proastă e femeia care refuză un super gagiu nemuritor şi rece pentru un ospătar muritor şi cald.

Dacă Arghezi scria o poezie, Ion Barbu scria alta diferită, ca să nu-i confunde lumea.

Câmpul semantic al artei e aşa de mare, că nu pot să aleg ce să scriu.

Bacovia este de aceeaşi vârstă cu Eminescu şi scriau în parcul uitat de lume.

O ştiu pe Nichita, nu ştiam că o cheamă şi Stănescu... probabil că între cafteli mai scrie şi poezii.

Poeţii nici ei nu ştiau ce scriu, de aceea suntem întrebaţi mereu „Ce a vrut să zică autorul?“.

Ne-a dat Bacovia, super, voi scrie despre Mircea Eliade care are un roman celebru, Plumb.

Poezia patriotică este cea în care ne arătăm dragostea de ţară şi ura faţă de duşmani. De aceea maneaua este poezie patriotică.

Eminescu a fost poet doar cât a trăit. În rest, nu ştiu ce meserie avea.

Tudor Arghezi şi-a luat numele de la râul Argeş, deci este un poet acvatic. În schimb, Ion Dunăreanu este poet fluvial.

Domnul Bacovia a scris în total opt versuri, în timp ce aştepta ceva lângă un om mort. Autorul a ajuns să fie obsedat de plumb, după ce dragostea lui s-a întors cu spatele la el şi a adormit în cimitir.

Zona geografică descrisă este Maramureşul, adică ţinutul dintre Prut şi Nistru, unde se află şi oraşul Chişinău.

Motivele literare ale scriitorului sunt ca să îşi amintească el nişte peripeţii, pentru că atunci nu puteai să filmezi şi să faci poze, şi al doilea să ne povestească şi nouă.

Îl socotea mâna lui dreaptă, adică voia să zică că avea o mână stângă şi două mâini drepte.

Dacă îl credea mâna dreaptă, posibil că avusese un accident şi era handicapat.

Domnul Bacovia spune în poezie că tot din jurul lui era de plumb, chiar şi mortul.

Trăsăturile genului epic sunt multe, dar cea mai cool cred că este că are nişte sentimente directe realizate prin poet.

Cătălin a luat-o în luntre pe Cătălina şi s-au iubit în mijlocul lacului sub privirile Luceafărului, care era gelos.

Perfectul simplu îl foloseşte iubita mea care este olteancă, adică a făcut o acţiune de mult.

Această leoaică [din poezia lui Nichita Stănescu Leoaică tânără, iubirea – n.ed.] l-a muşcat pe poet atât de tare de faţă, că i-au rămas cicatrici.

Pentru că e de prost gust să pui la cimitir coroniţe de plastic, poetul a pus coroane de plumb. Sunt mai grele, dar de efect pentru cititori.

Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel.

Titlul operei poate fi interpretat din punct de vedere astronomic precum o stea aproape de pământ, foarte strălucitoare, care poate fi văzută cu ochiul liber.

Bacovia şi-a ales plumbul pentru că toată lumea purta aur şi argint şi el a vrut să fie mai special.