class="t6">tune; populaţia era în majoritate covîrşitoare românească; densitatea de monumente şi vestigii istorice şi artistice era cea mai ridicată din toată Moldova.

 

7 mai 1775 - în urma înţelegerii dintre Austria şi Turcia, după războiul ruso-turc din 1768 - 1774, Bucovina este anexată Imperiului habsburgic.

1775-1786 - administraţie militară; perioada este apreciată pozitiv, datorită unor măsuri administrative, economice, culturale; limba română este limba oficială; organizarea administrativă, judecătorească, ecleziastică este comună cu Moldova.

1786-1848 - Bucovina, ca district este încorporată Galiţiei, cu capitala la Lemberg (Liov); este o perioadă nefastă, are loc o imigrare masivă de elmente alogene, modificînd structura demografică în defavoarea elementului românesc.

1849 - Curtea de la Viena este nevoită să accepte despărţirea Bucovinei de Galiţia şi declară Bucovina ca Ducat, subordonat Vienei.

 

Pentru români problema principală devine păstrarea identităţii naţionale.

 

1808 - ia fiinţă la Cernăuţi primul liceu din Bucovina; 1827 - se înfiinţează Institutul teologic ortodox din Cernăuţi; 1849 - Aron Pumnul ţine primul curs de limbă română la nou înfiinţata catedră a liceului din Cernăuţi; 1862 - se constituie «Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina» înfiinţată de fraţii Alecu şi Gheorghe Hurmuzachi; 1871 - Serbarea şi Congresul studenţesc de la Putna organizat de Societatea academică „România Jună” din Viena (organizatori - Slavici şi Eminescu); 1875 - ia fiinţă Universitatea de limbă germană din Cernăuţi; 1877 - procesul Societăţii studenţeşti «Arboroa'?." în fruntea căreia se afla Ciprian Porumbescu.

28 noiembrie 1918 - Unirea Bucovinei cu România,prin moţiunea adoptată de Congresul General al Bucovinei 28 iunie 1940 - în urma tratatului Ribbentrop-Molotov, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei (6 340 km2) sînt alipite la URSS; o dată cu Basarabia (44 422 km2)

DATE DEMOGRAFICE:

1775 (recensămînt austriac) - 75 000 locuitori (85% români)

1910 (ultimul recensămînt din monarhia austro-ungară) - 795 000 locuitori (34,4% români)

1930 (recensămînt românesc) - 850 000 locuitori (44,5% români)

1989 (recensămînt unional – regiunea Cernăuţi din RSS Ucraineană, compusă din nordul Bucovinei, ţinutul Herţei şi o parte din judeţul Hotin totalizînd 8 100 km2) - 940 000 locuitori (20% români)

 

Notă asupra ediției

 

Desigur cititorul ar dori să ştie cum arată manuscrisul acestui text de excepţie, pe care îl reproducem în volum sub titlul «20 de ani în Siberia. Destin bucovinean.» Este un caiet gros de 360 de pagini, umplut gospodăreşte cu un scris neaşteptat de frumos, aproape caligrafic, amintind scrisul unui copil. Paginile sînt egal şi compact acoperite şi tocmai uniformitatea traseului grafic şi a spaţiului din stînga paginii, singurul spaţiu care a fost lăsat liber în mod regulat şi cu o anume eleganţă, spun despre efortul bine controlat al celui care le-a scris. Întregul caiet nu are aproape deloc ştersături, majuscule, semne de punctuaţie, aproape nimic nu întrerupe un flux care se opreşte doar o dată cu capătul povestirii. Citit însă, textul îşi dezvăluie un ritm interior de o siguranţă uimitoare şi astfel propoziţiile, frazele, paragrafele, întreaga punctuaţie pe care am adoptat-o - nemarcate grafic în text - s-au impus parcă de la sine.

Am transcris caietul cu modificări minime, nesemnificative, urmărind să păstrăm vie această mărturie de inteligenţă şi har şi, totodată, de limbă românească din ţinutul Bucovinei.

Consemnăm intervenţiile făcute: Am transcris textul conform regulilor de ortografic (păstrînd unele erori specifice textului, care nu împiedică lectura, de exemplu: chilometri).

Am păstrat particularităţile de grai local, păstrînd şi inconsecvenţele care apar în text (de exemplu: băiet/baiet; căuş/ cauş; suspin/ suschin; cuptor/ cuptior; uşa/ uşia; fier/ fer; două/ doauă; eu/ ieu; venea/ venia; era/ iera).

Am păstrat ca atare scrierea denumirilor geografice.

Am marcat cu croşete cuvintele ruseşti, redîndu-le în forma sub care apar în text.

În subsolul paginilor am dat explicaţii sumare numai acelor cuvinte şi expresii al căror sens nu rezulta din context.

Am suprimat cîteva fragmente redundante.

În puţine cazuri am făcut mici revizuiri de exprimare.

 

Mulţumim şi pe această cale d-lui prof. univ. Vladimir Trebici care ne-a indicat materialul documentar şi ne-a îndrumat în alcătuirea notei «Repere