Tot ceea ce Eu trăiesc ca experienţă, trăiesc prin voi.

  Aşa cum trupul, Mintea şi spiritul vostru sunt una, tot aşa sunt şi ale Mele.

  Aşa se face că Iisus din Nazaret, printre mulţi alţii care au înţeles acest mister, a rostit un adevăr imuabil atunci când a spus: „Eu şi Tatăl Una suntem”.25

  Şi-ţi mai spun ceva: există adevăruri şi mai cuprinzătoare decât acesta, cu care te vei familiariza într-o zi.

  Pentru că, aşa cum voi sunteţi trupul Meu, Eu sunt trupul altuia.

  Vrei să spui că nu eşti Dumnezeu?

  Ba da, sunt Dumnezeu aşa cum Îl înţelegi tu acum. Eu sunt Zeitatea aşa cum O înţelegi tu acum. Eu sunt Cel care concepe şi Creatorul a Tot ceea ce tu cunoşti şi trăieşti acum ca experienţă şi voi sunteţi copiii Mei. chiar dacă Eu sunt copilul altuia.

  Încerci să-mi spui că până şi Dumnezeu are un Dumnezeu?

  Îţi spun că percepţia voastră despre realitatea ultimă este mai limitată decât aţi crezut şi că Adevărul este mai nelimitat decât vă puteţi imagina. Vă dau o imagine deosebit de mică a infinitului şi a dragostei infinite. (O imagine mult mai mare nu o puteţi suporta în realitatea voastră. De-abia o puteţi suporta pe aceasta).

  Stai un pic! Vrei să spui că, în realitate, acum eu nu vorbesc cu Dumnezeu aici?

  Ţi-am mai spus că – dacă Îl concepi pe Dumnezeu ca pe creatorul şi stăpânul tău – în egală măsură în care tu eşti creatorul şi stăpânul propriului tău trup – Eu sunt Dumnezeul pe care-L poţi tu înţelege. Şi, într-adevăr, tu vorbeşti cu Mine. A fost o conversaţie foarte plăcută, nu-i aşa?

  Plăcută sau nu, eu credeam că vorbesc cu Dumnezeul Cel adevărat. Dumnezeul Dumnezeilor. Ştii ce vreau să spun – şeful cel mare, Boss-ul.

  Crede-mă că vorbeşti cu El.

  Cu toate acestea, Tu spui că există cineva deasupra Ta în această schemă ierarhică.

  Ceea ce facem noi acuma este să încercăm imposibilul, adică să vorbeşti despre ceea ce nu se poate vorbi. După cum ziceam, acest lucru încearcă să-l facă religia. Stai să văd dacă pot să-ţi fac un rezumat.

  Veşnicia este mai lungă decât crezi tu. Eternitatea este mai lungă decât Veşnicia.

  Dumnezeu este mai mult decât îţi imaginezi. Dumnezeu este energia pe care tu o numeşti imaginaţie. Dumnezeu este creaţie. Dumnezeu este primul gând. Şi Dumnezeu este ultima experienţă. Şi Dumnezeu este totul între ele.

  Te-ai uitat vreodată printr-un microscop foarte puternic sau ai văzut imagini ale acţiunii moleculare şi ţi-ai spus „Cerule, dar este un întreg univers aici, iar faţă de acest univers, eu, cel care mă uit, trebuie să mă simt ca Dumnezeu!”?

  Ai spus vreodată aşa ceva, sau ai trăit o astfel de experienţă?

  Da, şi-mi imaginez că orice fiinţă raţională a trăit-o.

  Într-adevăr. Şi astfel ai obţinut o imagine foarte estompată a ceea ce încerc să-ţi arăt Eu aici.

  Şi ce ai face dacă ţi-aş spune că această realitate, pe care de-abia ai întrezărit-o, nu se termină niciodată?

  Explică-te. Te-aş ruga să explici.

  Gândeşte-te la cea mai mică parte din univers pe care ţi-o poţi închipui. Imaginează-ţi această minusculă particulă de materie.

  Acum, tai-o în jumătate.

  Bine.

  Ce-ai obţinut?

  Două jumătăţi mai mici.

  Exact. Taie-le în jumătate. Ce ai acum?

  Două jumătăţi şi mai mici.

  Exact, fă-o iarăşi şi iarăşi! Ce ţi-a mai rămas?

  Particule din ce în ce mai mici.

  Da, dar când o să te opreşti? De câte ori poţi să împărţi materia până când ea încetează să mai existe?

  Nu ştiu. Cred că nu încetează niciodată să mai existe.

  Vrei să spui că niciodată nu poţi să o distrugi complet? Tot ce poţi să faci este să-i schimbi forma?

  Aşa se pare.

  Adevăr îţi spun Eu ţie: tocmai ai învăţat secretul vieţii şi ai privit spre infinit. Vreau să-ţi pun o întrebare.

  În regulă.

  Ce te face să crezi că infinitul funcţionează numai în această direcţie?

  Deci. nu există un sfârşit mergând în sus, aşa cum nu există unul mergând în jos.

  Nu există în sus sau în jos, dar înţeleg ce vrei să spui.

  Dacă nu există un sfârşit pentru foarte mic, atunci nu există un sfârşit nici pentru foarte mare.

  Corect.

  Deci, dacă nu există sfârşit pentru foarte mare, atunci nu există cel mai mare. Aceasta înseamnă, într-un sens foarte larg, că nu există Dumnezeu!

  Sau: totul este Dumnezeu şi nu există nimic altceva.

  Adevăr îţi spun Eu ţie: EU SUNT CEL CE SUNT26.

  Şi TU EŞTI CEEA CE EŞTI. Tu nu poţi să nu fii. Poţi să iei orice formă, dar nu poţi să nu fii. Poţi să nu ştii Cine Eşti – şi prin aceasta să trăieşti numai o jumătate din experienţa acestei cunoaşteri.

  Ar fi ceva infernal.

  Exact. Nu sunteţi condamnaţi la aceasta. Nu sunteţi pedepsiţi pentru totdeauna. Pentru a ieşi din acest infern – pentru a ieşi din necunoştere – tot ce trebuie să faceţi este să ştiţi din nou.

  Sunt multe căi şi multe locuri (dimensiuni) prin care puteţi face aceasta. Voi vă aflaţi acuma într-una dintre aceste dimensiuni. Ea se numeşte, în posibilitatea voastră de înţelegere, a treia dimensiune.

  Şi mai sunt multe?

  Nu ţi-am spus că în Împărăţia Mea există multe palate? Nu ţi-aş fi spus-o, dacă nu ar fi adevărat.

  Prin urmare, nu există iad – nu cu adevărat. Vreau să spun că nu există un loc sau o dimensiune în care suntem condamnaţi să existăm pentru totdeauna!

  Care ar fi scopul unui asemenea loc?

  Şi totuşi sunteţi întotdeauna limitaţi de gradul vostru de cunoaştere, pentru că voi – noi – suntem fiinţe autocreate. Nu puteţi fi ceea ce nu ştiţi că este Sinele vostru.

  De aceea vi s-a dat