Care va să zică operațiile merg bine și se strecoară nedescoperiți. În cîteva luni l-au ras pe Rudy de tot ce-a avut, iar tot ce i-a rămas e un teanc de certificate false.

Să zicem că-i în regulă. Să zicem că toate merg ca pe roate, cînd se-ntîmplă ceva. Într-o zi – o zi-n care cred că Paulette era plecată la New York – Rudy se lasă examinat din nou de către un specialist. Ăsta-i spune că e-ntr-o tare destul de proastă, da’ c-ar putea să țină mai mult dacă s-ar stabili într-un loc cu climă mai bună, ca-n Arizona sau Mexic. Rudy-și propune s-asculte sfatu’ și se gîndește să-și examineze situația financiară, ca să vadă cum stă. Așa că, probabil, se duce și scoate unele dintre acțiunile și obligațiunile care se găsesc în seifu’ Paulettei și trece poate cu ele pe la agentu’ de schimb de prin partea locului, așa ca să vadă cît valorează hîrtiile și să se intereseze cît de repede poate să le transforme în bani lichizi. sînteți oare-n stare să vă-nchipuiți șocu’ zdravăn pe care l-a avut Rudy Benito cînd a aflat că-ntregu’ pachet e contrafăcut și nu valorează nici măcar cît hîrtia pe care-i tipărit?

Vă puteți imagina ce-a simțit bietul om? Scandalul a izbucnit la-ntoarcerea Paulettei. Îi cere socoteală pentru cele-ntîmplate.

Și ce-i răspunde ea? Vezi bine, nu poate să-i spună că-i amestecată în afacerea asta. Atunci e silită să pretindă că Granworth i-a păcălit pe-amîndoi. Îi spune lui Rudy că nu-i cazu’ să se necăjească, pentru că Granworth a dat o lovitură la bursă – ceea ce s-a și-ntîmplat – și c-o să-l facă să scuipe francii dacă nu vrea să se vadă reclamat la politie.

Da’ credeți că n-a plictisit-o Rudy? Fiți siguri că-n fundu’ sufletului ei îl urăște de moarte. Nu-1 poate suferi în primu’ rînd pentru că nu mai avea mult de trăit. Nu-l putea suferi în al doilea rînd pentru că-l driblase și trebuie să-și fi dat seama cîtă ticăloșie zace-n ea însăși, dacă se gîndea vreodată la ea. Da’ cînd omul ăsta bolnav ș-amărît dă dovadă de suficientă inteligență pentru-a pricepe că-i înșelat pe toate fețele, presupun că ea s-a-nfuriat la culme. După aia-l urăște pe omul ăsta ca pe dracu.’

De-ndată ce găsește posibilitatea, îl cheamă pe Granworth la telefon și-i spune că Rudy și-a dat seama de escrocherie și că vor fi nevoiți să-i închidă gura restituindu-i pitacii.

Granworth spune că-i în regulă, da’ vă rog să mă credeți că nu-i cîtuși de puțin încîntat, ș-am să vă spun de ce. Tocmai cîștigase două sute de bătrîne la bursă jucînd curat. Se gîndește să renunțe la afacerea asta cu falsurile și să lucreze cinstit. Pe deasupra, a-nceput să se plictisească și de Paulette. A mers atît de departe încît i-a transferat cele două sute de bătrîne soției sale Henrietta și-n afară de asta a mai contractat o asigurare pe viață pentru o sumă mare. Ideea ca să se despartă de pitaci nu-l încîntă deloc, da-i răspunde Paulettei că e-n regulă și că principalu-i ca Rudy Benito să nu facă scandal.

Rudy, însă, devine bănuitor. E convins că Paulette trebuie să fi știut ceva despre chestiile care se petreceau. Ia informații și află că Paulette a fost văzută frecvent împreună cu Granworth – că de fapt numele lor se pomenesc laolaltă.

Bietu’ băiat nu știe ce să facă. Își dă seama că Granworth e un escroc și-ncepe s-o bănuiască și pe propria sa soție, așa că s-așază și-i scrie Henriettei o scrisoare nesemnată. Îi spune că bărbatu-su se ține de fusta unei femei, da’ nu-i pomenește numele. Îi trimite scrisoarea asta pentru ca s-o asmută pe Henrietta împotriva lui Granworth și să strice căruța dintre el și Paulette.

Ne apropiem acu’ de momentu’ cînd lucrurile-ncep să ia o-ntorsătură mai tare. Din Hartford, Connecticut, Henrietta-i expediază cîteva scrisori lui Granworth în care-l acuză că umblă c-o femeie ș-asta-l pune pe Granworth în încurcătură. Trebuie să reintre în posesia obligațiunilor alea în valoare de două sute de mii de dolari, care-s depuse-n seif pe numele Henriettei. așa ca să le poată da lui Rudy să-i astupe pliscu’, iar manevra asta trebuie s-o facă fără ca Henrietta să știe ceva. Ș-atunci ce pune la cale? Pornește la acțiune de-ndată ce primește prima scrisoare de la Henrietta. Îl pune pe Periera să-i confecționeze niște obligațiuni de stat contrafăcute, pe care le introduce-n seif, sustrăgîndu-le pe cele veritabile. În felul ăsta socoate că-i în siguranță. Obligațiunile false o vor ține pe Henrietta liniștită, iar el poate să le predea pe cele veritabile lui Rudy și să-l liniștească și pe ăsta. Paulette i-a spus că Rudy nu mai are mult de trăit, iar el socoate că după moartea lui va putea să recapete obligațiunile veritabile.

Îi spune Paulettei toată tărășenia, și ea consideră că-i o idee grozavă pe care trebuie doar s-o pună cu atenție-n aplicare, ca să iasă basma curată. Da’ ei uită de un singur lucru. Îl uită pe Rudy Benito. Omul ăsta a devenit bănuitor și nu numai că-l bănuiește pe Granworth, însă acum o bănuiește și pe Paulette.

Ș-așa se face c-ajungem în ziua cea mare. Ajungem în ziua de doișpe ianuarie – ziua cînd Granworth Aymes s-a dus peste muchia docului lu’ Cotton. Eu unu’ socot că ziua asta-i un fel de zi foarte interesantă. De fapt voi merge atît de departe încît s-afirm că niciodată-n cursul unei îndelungate cariere-n care am avut a face cu escroci și criminali și borfași de tot felu’, n-am pomenit o zi care să semene cu acest doișpe ianuarie.

E o zi pe care o să v-o amintiți cu toții cît o să trăiți și-n ce mă privește socot c-o să mi-o amintesc și eu.

Să vă transpuneți acu-n circumstanțele acelei zile. Doișpe ianuarie e ziua-n care Paulette i-a spus lui Rudy că se duce la New York, ca să-l convingă pe bestia aia de Granworth să scuipe cele două sute