Istoria de sub covor. Dezbateri istoriografice citește cărți gratis .Pdf 📖

Ovidiu Pecican

Istoria de sub covor

Dezbateri istoriografice

ADENIUM

2013

© 2013 by Editura ADENIUM

Editura Adenium

Aleea Copou nr. 3, 700460, Iași,

tel. 0232 277 998, fax 0232 277 988,

e-mail office@adenium.ro

www.adenium.ro

Redactor: Gabriel Cheșcu

Corector: Vasilica Turculeț

Copertă: George Cotoban

Tehnoredactor: Cornelia Păduraru

Foto copertă : Oleg Golovnev/Shutterstock, Inc.

ISBN ePUB: 978-973-8097-81-0

ISBN PDF: 978-973-8097-82-7

ISBN Print: 978-973-8097-74-2

Această carte în format digital (e-book) este protejată prin copyright și este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parțială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informației, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sau comercializarea sub orice formă, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deținătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsește penal și/sau civil în conformitate cu legile în vigoare

Lectura digitală protejează mediul

Versiune digitală realizată de elefant.ro

Ovidiu Pecican este doctor în istorie (1998) și profesor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Autor al unor volume de eseuri, studii și monografii istorice: Troia, Veneția, Roma (ed. I: 1998; ed. a II-a: vol. 1, 2007), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realități imaginate și ficțiuni adevărate în evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric și omul evului mediu (2002), Hașdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003; versiune amplificată: Regionalism românesc, 2009), B.P. Hasdeu istoric (2004), Sânge și trandafiri. Cultură ero(t)ică în epoca ștefaniană (2005) și Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania, 1990-2005 (vol. I: 2005; vol. II: 2006), Între cruciați și tătari (2006; ed. a 2-a: 2010), Istorii intersectate (2007), Ce istorie scriem (2007), Dicționarul celor mai bune cărți de istorie românească (2008), Medievalități (2009), Letopisețul unguresc (2010), Istoria românilor (vol. I: 2010; vol. II: 2011), Evul mediu fictiv (2012). Texte relevante pentru teoria și practica istoriografică: Avalon (2011) și Pâlnia și burduful (2011). A publicat mai multe lucrări de europenistică: Europa, o idee în mers (1997, 1999, 2002, 2004), România și Uniunea Europeană (2000; ediții revăzute și adăugite: 2003, 2004), Acasă înseamnă Europa (2003), Europa în gândirea românească interbelică (antologie, 2008).

Prezentul volum continuă reunirea cronicilor de carte și a discuțiilor istoriografice din Avalon (2011), având legătură și cu textele din Pâlnia și burduful (2011). Într-un sens mai larg, toate aceste cărți continuă un program articulat încă din Istorii intersectate (2007) și anunță altele care poate vor veni. Împreună, toate aceste contribuții vorbesc despre dorința de a face din critica istoriografică o participantă asiduă și neobosită la actualitatea vieții noastre culturale, ca exercițiu al spiritului critic și ca manifest profesional personal, și afirmă nevoia de a asigura o receptare susținută producției relevante pentru cercetarea istoricului actual din România.

Nu avem foarte multe nume angajate în astfel de operațiuni în mod curent, iar paginile anuarelor și revistelor de specialitate colcăie, nu o dată, de recenzii formale, descriptive, elogioase în mod formal ori de pagini împânzite de chițibușerii astuțioase. Decât nimic, mai bine așa. Dar de aici până la a ne mulțumi cu atât mai e o cale de străbătut. La urma urmei, atunci când istoria nu e trăită, ci pretinde să adâncească o anume formă de cunoaștere, trebuie ea însăși întâmpinată cu precauție, deși, în același timp, și cu bucuria că strădaniile dezvăluirii altor vremuri continuă.

Sper ca, în timp, tot mai multe voci autorizate din mediile istorice românești să se audă în agora. Comentariile lor ar contribui la recredibilizarea istoriografiei, la relansarea ei în rândul cititorilor, destul de reticenți în ultimele două decenii, ca urmare a confruntării lor cu prea multe enigme nedeslușite – sau rezolvate manipulativ, neinteligent, ba chiar oportunist –, poate chiar la dobândirea pe seama istoriei-cunoaștere a unei noi demnități, în școli și ambianțe culturale din cele mai diverse.

Autorul,

Cluj-Napoca, 27 iunie 2013