{234} Cf. W. Giinther, Zur preussiscben Zigeunerpohtik seit 1871, Hanovra, 1985, pp, 13-14.

{235} Cf. E. Strauss, „Die Zigeunerverfolgung in Bayern, 1885-1926”, aparut în Giessemer Hefte fur Tsiganologie, 1986, 1-4/86, pp. 31-108.

{236} T. Huonker, Fahrendes Volk vefolgt und verfemt, Zürich, 1987, p. 63.

{237} Ibid., pp. 74-115. W. Haesler, Enfants de la Grande-route, Neuchâtel, 1955, constată ca, în urma studierii unui număr de copii, rezultatele pe plan social şi educaţional nu sunt deloc impresionante, dar îşi exprimă speranţa că o schimbare a metodei educaţionale ar putea conduce la o ameliorare a situaţiei.

{238} Cf. F. de Vaux de Foletier, Les Bohemiens en France au 19e siecle, Paris, 1981, cap. 10.

{239} Munca de pionierat în cazul acestui subiect a reprezentat-o lucrarea lui T. Acton, Gypsy Politics and Social Change, Londra, 1974; mult material relevant se găseşte şi în lucrarea lui D. Mayall, Gypsy Travellers in 19th Century Society, Cambridge, 1988.

{240} Studiul lui A. M. Fraser „A rum lot”, aparut în vol. 100 Years of Gypsy Studies, editat de M, T. Salo, Cheverly, MD, 1990, pp. 1-14, face o prezentare a începuturilor Societăţii pentru Trada şi Folclorul ţiganilor.

{241} Tradus din germană şi apărut în lucrarea lui R. Vossen, Zigeuner, Frankfurt pe Main, 1983, p, 70.

{242} A trebuit să treacă un timp după cel de-al Doilea Război Mondial până când tratamentul la care naziştii i-au supus pe ţigani să devină obiect de studiu, dar astăzi literatura în acest domeniu este substanţială. O lucrare utilă cu caracter bibliografic este cea a lui G. Tyrnauer, Gypsies and the Holocaust, Montreal, 1989, ed. a 2-a, 1991. Principala lucrare în engleză este cea a lui D. Kenrick şi G. Puxon, The Destiny of Europe’s Gypsies, Londra, 1972. Mai sunt: B. Müller-Hill, Murderous Science, Oxford, 1988, traducerea lucrării Todliche Wissenschaft, Rheinbeck bei Hamburg, 1984, M. Zimmermann „From discrimination to the «Family Camp» at Auschwitz: National Socialist persecution of the Gypsies”, Dachau Review, 2 (1990), pp. 87-113; S. Milton, „The Context of the Holocaust”, aparut în German Studies Review, 13 (1990), pp. 269-283, şi „Nazi policies towards Roma and Sinti, 1933-1945”, JGLS (5), 2 (1992), pp. 1-18; H. R. Huttenbach, „The Romani Porajmos: The Nazi genocide of Europe’s Gypsies”, apărut în Nationalities Papers, 19 (1991), pp. 373-394; The Gypsies of Eastern Europe, editată de D. Crowe şi J. Kolsti, New York. / Londra, 1991. În franceză avem lucrarea lui C. Bernadac, L’Holocauste oublie, Paris, 1979, un titlu potrivit, care a fost împrumutat aici.

{243} H. J. Dormg, Die Zigeuner im NS-Staat, Hamburg, 1964, pp. 58-60.

{244} Müller-Hill, Murderous Science, p. 57.

{245} Ibid., pp. 59-60.

{246} Ibid., p. 61.

{247} Cf. E. Thurner, Nationalsozialismus und Zigeuner in Osterreich, Viena, 1983, pp. 174-179.

{248} În privinţa cercetărilor efectuate după război în Germania, se va consulta J. S. Hohmann, Robert Ritter und die Erben der Krimmalbiologie, Frankfurt pe Main, 1991, pp. 330-379 şi 417-437.

{249} Un sumar se găseşte în cap. 6 şi 7 ale lucrării lui Kenrick şi Puxon, The Destiny of Europe's Gypsies, revizuit în versiunea romani, Bersa bibahtale, Londra, 1988.

{250} Cf. Bernadac, L’Holocauste oublie, pp. 43-144.

{251} În Franţa, la fel ca şi în alte ţări, o serie de ţigani s-au alăturat mişcărilor de rezistenţă şi partizanilor; pentru relatarea activităţilor clandestine ale unei kumpanw de ţigani geambaşi si ciurari din Franţa ocupată, vezi lucrarea lui J. Yoors, Crossing, New York, 1971. U. Konig, în lucrarea Sinti und Roma unter dem Nationalsozialismus: Verfolgung und Widerstand, Bochum, 1989, tratează tema rezistenţei dintr-o perspectivă mult mai generală.

{252} J. Goovitch, „Quelques donnes relatives à l’extermination des tsiganes de Belgique”, apărut în Cahiers d’histoire de la seconde guerre mondiale, 4 (1976), pp. 161-180.

{253} B. A. Sijes şi alţii, Vervolging van Zigeuners in Nederland: 1940-1945, Haga, 1979, şi Lucaseen, En men noemde hen Zigeuners, cap. 6.

{254} Principalul lagăr de exterminare s-a aflat la Jasenovac. Evenimentele de aici sunt analizate de R. Djuîic în studiul „Il calvario dei Roma nel campo di concentramento di Jasenovac”, apărut în Lacio Drom (1992), 4, pp. 14-42.

{255} Cf.