biblioteca Nr.1
de cărți online gratis
Cărți » Filosofie » 1800 Retete Culinare Practice descarcă cărți pmline gratis .PDF 📖 📕 - carte online gratis .Pdf 📚

Cărți «1800 Retete Culinare Practice descarcă cărți pmline gratis .PDF 📖». Rezumatul cărții:

0
0
1 2 3 ... 253
Mergi la pagina:
şi foitaj: ştrudel, sarailie, baclava, trigoane, cataif, tarte cu fructe, lintzer, plăcinte cu fructe, plăcinte cu brânză, rulouri, flancuri, cremşnit, plăcinte din foitaj cu fructe.375

  16.3. Prăjituri din cocă opărită: ecleruri, gogoşi (choux a la crem), profiterol.390

  16.4. Prăjituri din aluaturi sfărâmicioase: cornuleţe, pesmeciori, biscuiţi, fursecuri, minciunele

  16.5. Checuri, pandişpan, rulade, turte dulci etc.395

  16.6. Prăjituri şi dulciuri diverse.399

  16.7. Torturi şi componente pentru torturi şi alte dulciuri şi prăjituri

  16.7.1. Blaturi pentru torturi şi foi de tort.407

  16.7.2. Torturi

  16.7.3. Creme pentru torturi şi fondant.414

  16.7.4. Glazuri

  16.7.5. Siropuri pentru prăjituri

  16.7.6. Jeleuri.421

  16.8. Creme-spumă şi sosuri dulci.422

  16.8.1. Creme-spumă.422

  16.8.2. Sosuri dulci

  17. Băuturi

  17.1. Băuturi nealcoolice

  17.2. Băuturi alcoolice (lichioruri, afinată, vinuri şi cidruri)

  17.3. Siropuri

  18. Compoturi şi spume de fructe

  18.1. Compoturi pentru consum imediat

  18.2. Compoturi pentru iarnă

  18.3. Spume de fructe

  19. Fructe confiate şi glasate, marmelade, gemuri şi dulceţuri

  19.1. Fructe confiate şi glasate.442

  19.2. Marmelade şi gemuri.443

  19.3. Dulceţuri.444

  20. Îngheţate

  21. Conservarea legumelor, zarzavaturilor şi fructelor

  21.1. Conservarea legumelor şi zarzavaturilor în stare proaspătă

  21.2. Conservarea legumelor şi zarzavaturilor prin murare

  21.3. Conservarea unor legume şi verdeţuri prin suprasărare.464

  21.4. Conservarea legumelor prin sterilizare

  21.5. Conservarea legumelor prin deshidratare (uscare)

  21.6. Conservarea fructelor prin deshidratare (uscare)

  21.7. Aperitive din legume conservate prin sterilizare

  22. Peşte conservat.

  Index.

  INTRODUCERE.

  Lucrarea oferă gospodinelor de toate vârstele îndrumările practice necesare pentru pregătirea diferitelor feluri de gustări, mâncăruri de legume fără carne, mâncăruri cu carne, dulciuri şi prăjituri de casă etc. Pe lângă reţetele prezentate, fiecare capitol nou cuprinde explicaţii suplimentare la reţetele de bază.

  Înainte de a trece la pregătirea diferitelor feluri de preparate de mâncare, gospodina trebuie să acorde cea mai mare grijă ca acestea să se realizeze în condiţii de igienă.

  Pentru a nu pierde mult timp cu căutarea diverselor componente alimentare, a veselei şi a altor scule necesare la pregătire, trebuie păstrată ordine în cămară, în bufet, ca şi în bucătărie, fiecare lucru având locul său stabilit.

  Meniul se stabileşte din timp şi în funcţie de alimentele existente, ţi-nându-se seama totodată de faptul că hrana noastră trebuie să fie raţională, neputându-se mânca numai după bunul plac, iar monotonia aceluiaşi fel de mâncare duce la plictiseală şi la lipsa poftei de mâncare.

  Organismul omului are nevoie atât de substanţe nutritive din grupul alimentelor de origine animală care sunt bogate în proteine, lipide şi mai puţin în glucide, cât şi de alimente de origine vegetală, care sunt mai sărace în proteine şi lipide, dar mai bogate în glucide, în substanţe minerale şi vitamine. Ambele grupuri de alimente au valori nutritive şi sunt necesare în hrana omului, pentru a recupera energia calorică consumată.

  Combinarea alimentelor în prepararea hranei asigură satisfacţie gustativă, digestie uşoară şi completarea necesarului de substanţe nutritive pentru producerea energiei calorice de care are nevoie viaţa omului.

  La întocmirea unui meniu nu este totul să avem pe masă o hrană îmbelşugată şi cât mai gustoasă. Este mai important să ştim ce şi cât trebuie să mâncăm; să nu abuzăm numai de aceleaşi alimente prea bogate în unele substanţe nutritive şi calorii şi sărace în altele sau invers. În ambele cazuri, plusul sau minusul de substanţe nutritive şi de calorii poate duce la îmbolnăvirea organismului.

  Deci, pentru o hrană corectă şi de saturaţie, bazată pe toate substanţele nutritive, meniul trebuie compus judicios, combinând alimente şi feluri de mâncare cât mai variate. Meniurile compuse numai din anumite feluri de mâncare, rafinate sau supraconcentrate, creează plăcerea de a mânca cât mai mult, ceea ce favorizează îngrăşarea şi deci depăşirea greutăţii normale a corpului, în acelaşi timp producând treptat o uzură prea timpurie a organismului nostru.

  Gustul şi aspectul cât mai frumos al preparatelor stimulează apetitul, contribuind totodată la o digestie cât mai bună.

  Lucrarea de faţă cuprinde reţetele necesare şi practica pregătirii unor mâncăruri cât mai gustoase şi cât mai variate care aparent, la început, sunt greu de preparat, dar care, în urma încercărilor şi cu puţină atenţie la sfaturile din reţete, vor deveni foarte simple şi uşor de pregătit.

  Majoritatea mâncărurilor din aceeaşi grupă se prepară la fel, deosebirea constând numai în schimbarea componentelor şi a modului de prezentare care depinde de fantezia gospodinei. Deprinderea ornării preparatelor se dezvoltă ţinând seama de îndrumările cuprinse în această carte care trebuie cunoscute în amănunt. Nu este suficient să fie însuşite doar cantităţile de alimente prevăzute la fiecare reţetă, ci trebuie acordată atenţie deosebită modului de preparare şi a altor sfaturi care se dau în cele ce urmează.

  Sfaturi practice.

  Legumele se curăţă în momentul pregătirii căci altfel, dacă stau curăţate şi nu se pregătesc imediat, se oxidează şi se închid la culoare.

  Spălarea legumelor după curăţire se recomandă să se facă cât mai repede, pentru a evita trecerea unei părţi din substanţele nutritive şi vitamine în apa de spălare.

  Salatele se pot pregăti din timp însă nu se adaugă sare şi nici oţet, decât imediat înainte de servire, căci altfel se înmoaie.

  Salata de vinete va fi mai albă şi mult mai gustoasă dacă vinetele se coc repede la flacără deschisă sau pe plită bine încinsă, după care se pun pe un fund de lemn puţin înclinat ca să se scurgă zeama amară din ele în timp ce se răcesc.

  Ciupercile proaspete se curăţă numai în momentul pregătirii, sau după ce se curăţă se pun imediat în apă cu oţet sau cu puţină sare de lămâie, căci altfel se înnegresc.

  Ciupercile uscate se spală în mai multe ape călduţe, după care se pun la înmuiat în apă caldă, în care se ţin până se umflă bine, apoi se pot folosi pentru preparare la fel ca cele proaspete. Zeama în care au stat ciupercile la înmuiat trebuie folosită la mâncarea

1 2 3 ... 253
Mergi la pagina: