Coaliţia iniţiată de împăratul Rudolf al II-lea /110

  Mihai stăpân pe Transilvania şi Moldova /114

  IV. EV MEDIU PRELUNGIT ÎN TARILE ROMÂNE /118

  Privire asupra Transilvaniei în secolul XVII /118

  Asediul Vienei în 1683 şi urmările lui. Pacea de la Karlowitz (1699) /119 „Unirea" cu Roma /120

  Marea răscoală din 1784 /123

  Veacul al XVII-lea în Ţara Românească şi Moldova /124

  Avânt cultural în veacurile XVI şi XVII /126

  Turcii ne impun domni străini /130

  Şerban Vodă Cantacuzino /131

  Constantin Brâncoveanu, iscusit om politic, ctitor şi martir /133

  Dimitrie Cantemir, intelectual de talie europeană şi politician nerealist /136

  Paşalâc sau ţară autonomă cu domni străini? /139

  Veacul fanarioţilor (171l-l821) /141

  Războaiele austro-ruso-turce /146 „Răpirea " Bucovinei (1775). Pierdem prima oară Basarabia (1812) /148

  Popoarele creştine se revoltă împotriva turcilor. Eteria şi Tudor Vladimirescu (1821) /151

  Soarta romanităţii sud-dunărene. Aromânii în Grecia şi în diasporă /155

  V. ROMÂNII ÎN FAZA MODERNIZĂRII /160

  Domniile pământene în Principate /160

  Influenţa franceză dominantă /161

  Ocupaţia rusă din 1828-1834.

  Regulamentul Organic /163

  Revoluţia de la 1848 în Principate – avortată în Moldova, victorioasă timp de trei luni în Muntenia. Rolul francmasoneriei /167

  1848 în Ardeal: ungurii şi românii în tabere opuse /171

  Principatele între 1848 şi 1859. Preliminariile Unirii. Războiul din Crimeea (1854-l856) /173

  Unirea Principatelor (1859)/174

  Domnia lui Cuza /176

  Detronarea lui Cuza/179

  Cum s-a ales un domn străin în 1866 /180

  Ce este monarhia /182

  Carol I domnitor /183

  Războiul de independenţă (1877)/184

  VI. ROMÂNIA CONTEMPORANA/188

  Carol I, rege al României /188 începe înflorirea culturală a României /190

  O umbra mare în tablou: chestiunea agrară /192

  Cele două războaie balcanice (1912-1913). Pacea de la Bucureşti şi anexarea Cadrilaterului/194

  Poate fi „obiectiv" istoricul contemporaneităţii? /197

  Consideraţii asupra întregii perioade 1914-l991: „Războiul de 77 de ani" /198

  Primul război mondial (1914-l918) /199

  România în război /202

  Dificile negocieri de pace la Versailles /204

  Marea Unire din 1918/205

  Situaţia internă la începuturile României Mari. Reforma agrară /207

  Viaţa politică în perioada interbelică. Partide vechi şi noi /210

  Situaţia politică în Europa anilor ’30.

  Ascensiunea partidelor de extremă dreaptă /212

  Mişcarea legionară (Legiunea Arhanghelului Mihail Garda de Fier) /213

  Instaurarea dictaturii regale /215

  Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939).

  Izbucneşte al doilea război mondial /217

  Ultimatumul sovietic (26 iunie 1940).

  „Diktat"-ul de la Viena (30 august 1940)/218

  Generalul Antonescu şi „Statul Naţional-Legionar" /220

  Războiul din răsărit (iunie 1941) /222

  23 august 1944 – arestarea lui Antonescu şi „răsturnarea alianţelor" /224

  Situaţia internaţională după 1945.

  Acordul de la Yalta (februarie 1945) /225

  Instalarea forţată a sistemului comunist/227 </Cuprins>

  Redactor VLAD ZOGRAFI.

  Apărut 2003 BUCUREŞTI – ROMÂNIA.

  Tipărit la C. N. I. „Coresi" S. A.

  Alte apariţii în colecţia celor mai citite cărţi Humanitas

  *MIRCEA CĂRTĂRESCU.

  Travesti.

  O carte despre splendoarea şi abjecţia dragostei adolescentine, scrisă de cel mai important prozator contemporan. „Creditori" notabili: proza eminesciană, Freud, suprarealismul şi revoluţia sexuală a anilor şaizeci. Romanul este conceput ca un dialog între personajul-scriitor şi un alter ego al său, depozitar al purităţii adolescentine. Discursul este condus, parţial, după tipicul terapiei psihanalitice. Dragostea este privită altfel decât în volumul de poezii omonim; adevăratul amant (monstruosul creator) „trebuie să ignore tunelele false ale dragostei sexuale şi să se-ntoarcă în sine, să fie bărbat şi femeie în acelaşi timp şi să facă dragoste cu sine însuşi în singurătatea de fiară a palatului cerebral".

  *DOINA JELA.

  Drumul Damascului.

  Spovedania unui fost torţionar.

  Personajul cărţii de faţă caută de ani şi ani un suflet, un preot, un tribunal în faţa căruia să mărturisească: să mărturisească despre oroare, contribuind în felul său la însănătoşirea sufletelor noastre bolnave de oroare. Unealtă a Securităţii şi a partidului, de la 19 la 25 de ani el a îndeplinit rolul de torţionar în beciurile Ministerului de Interne şi ale închisorii Văcăreşti, la Canal şi, mai ales, în saloanele speciale ale Spitalului 9, într-o perioadă – prima jumătate a deceniului şase -când încă nu se ştia despre abuzurile psihiatrice în slujba puterii.

  Unică, după ştiinţa noastră, nu doar în memorialistica românească, ci şi în aceea a altor popoare ieşite din comunism, mărturisirea de faţă dă seamă, mai convingător poate decât mărturiile celor care au îndurat răul, de iadul comunist. Ea este totodată o dovadă a marii şanse de salvare a omului prin spovedanie şi căinţă.

  *H.-R. PATAPIEVICI.

  Zbor în bătaia săgeţii. Eseu asupra formării.

  La prima sa apariţie (1995), Zbor în bătaia săgeţii era comparat de Gabriel Liiceanu – într-o scrisoare deschisă către H.-R. Patapievici, citită la lansarea cărţii -cu Jurnalul de la Păltiniş: „Cartea ta poartă subtitlul Eseu asupra formării. El traduce, într-un fel, subtitlul Jurnalului de la Păltiniş – Un model paideic în cultura umanistă. Paideia răspunde întocmai cuvântului german Bildung şi traducerii romaneşti «formare». Despre formare, aşadar, este vorba în ambele cărţi. Numai că la prima vedere cartea ta pare a fi tocmai un antijurnal păltinişean. La Păltiniş formarea discipolului era asistată de un maestru, în cazul de faţă maestrul şi discipolul se suprapun. Până la urmă, nu maeştrii şi discipolii contează, ci o mână de oameni pe care îi uneşte bucuria unei ţinte comune: libertatea."

          SFÂRŞIT